muzeu1


Expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie se află în clădirea situată pe strada Ştefan cel Mare nr. 33 din Suceava. Construită la începutul secolul XX, clădirea-monument istoric îşi păstrează faţada aproape neschimbată, în schimb interiorul a suferit numeroase transformări în cursul timpului, mai ales din momentul în care a devenit sediul Muzeului de Istorie. Construcţia care adăpostea fosta Prefectură din perioada austriacă a fost transformată pentru a fi utilizată ca muzeu, ultimile modificări realizându-se între anii 2014 şi 2016, în cadrul proiectului european O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III.

Noua expoziţie permanentă a Muzeului de Istorie a fost inaugurată la data de 31 iulie 2016, în aceeaşi locaţie de la etajul întâi, ca şi precedenta expoziţie. Noua prezentare are la bază istoria locală, reflectată în numeroasele descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului, dar şi în numeroasele evenimente care au avut ca loc central de desfăşurare teritoriul de astăzi al judeţului Suceava. Numeroasele obiecte de patrimoniu expuse sunt explicate în contextul lor istoric cu ajutorul touchscreen-urilor existente în întreaga expoziţie, completând cunoştinţele vizitatorilor dornici să afle informaţii noi.

Deşi baza expoziţiei permanente este istoria locală, aceasta nu poate fi înţeleasă în afara istoriei noastre naţionale şi a contextului general european: Suceava a fost vreme de un secol şi jumătate principala reşedinţă a domnilor Moldovei. Pierderea acestui statut atunci când oraşul Iaşi devine „capitala cea nouă” a dus la scăderea importanţei Sucevei şi la degradarea monumentelor existente în ea. Ocupaţia austriacă a însemnat desprinderea părţii de nord a Moldovei de istoria acestei provincii istorice româneşti, iar revenirea Bucovinei în cadrul României Mari a dus la rândul ei alte transformări necesare în epocă pentru consolidarea noului stat. Cele două războaie mondiale, regimul comunist, au însemnat tot atâtea încercări pentru populaţia locală în această perioadă.

Ilustrarea istoriei în expoziţia permanentă se încheie în anul 1989 cu manifestaţiile anticomuniste desfăşurate la Suceava în decembrie 1989.

În cele 27 de săli, expoziţia de bază a Muzeului de Istorie se desfăşoară cronologic, de la cele mai vechi descoperiri arheologice, datând din Paleoliticul Inferior descoperite la Ripiceni (jud. Botoşani) până la revoluţia de la 1989. Cea mai mare parte a expoziţiei se datorează descoperirilor arheologice, începând de la sala 1 şi până la sala 15 inclusiv. Arheologii au pus în valoare evenimente petrecute de-a lungul istoriei în această parte de ţară cu ajutorul celor mai spectaculoase obiecte descoperite unde fiecare în parte poate spune o poveste: obiecte de podoabă, arme, monede, vase, textile arheologice etc.

Sala Sfatului Domnesc a existat în cadrul Curții domnești de la Suceava, după ce Petru I Muşat, domnul Moldovei, a decis stabilirea aici a noii capitale şi a construit reşedinţa domnească. Reconstituirea acestui spațiu de cea mai înaltă reprezentare s-a realizat cu ajutorul mai multor elemente de arhitectură medievală din secolul XV, descoperite la Suceava: coloane, capitele, chei de boltă, balustrade, pavimente. În acest spaţiu aveau loc întâlnirile oficiale ale domnului cu cei ce deţineau cele mai importante funcţii de conducere,  marii boieri ai Sfatului domnesc, alături de care puteau fi prezenţi şi boieri fără funcții sau boieri bătrâni care nu mai deţineau vreo demnitate, dar care erau preţuiţi pentru experienţa şi înţelepciunea lor.

Ştefan cel Mare a impus pentru prima dată includerea în Sfatul domnesc a pârcălabilor cetăţilor Moldovei – Suceava, Hotin, Neamţ, Soroca, Orhei, Cetatea Nouă, Chilia şi Cetatea Albă (ultimele două până în 1484). În Sala Sfatului domnesc avea loc învestirea marilor boieri în cele mai importante funcţii ale ţării, cei mai cunoscuţi boieri cu funcţii îndelungate din perioada domniei lui Ştefan cel Mare fiind marele logofăt Ion Tăutu, marele vistier Iuga şi Luca Arbore – Portarul Cetăţii de Scaun a Sucevei.

Sala Sfatului domnesc (Sala Tronului – vechea denumire) reconstituie un moment cu simbolică  încărcătură diplomatică unde reprezentanţii a şase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice şi diplomatice sunt reuniţi în faţa voievodului Ştefan cel Mare: Ţara Românească, Polonia, Ungaria, Veneţia, Rusia kieveană şi Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în Ţările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al oraşului – stat Veneţia. O imaginea fidelă a politicii externe a Moldovei a acelei epoci, în care pacea era un timp scurt între două războaie şi din acest motiv foarte preţuită, fiind negociată cu state creştine sau cu otomanii, cu principi catolici şi chiar cu Papa.

Moldova a fost atunci, după cum chiar voievodul Ştefan cel Mare a afirmat oficial în anul 1475, Poarta Creştinătăţii.


Situate la demisolul Muzeului de Istorie, sălile destinate obiectelor de tezaur sunt refăcute conform planurilor iniţiale, existând o compartimentare care permite punerea în valoare a pieselor de mici dimensiuni.

În prima sală se pot vedea fragmente de textile arheologice descoperite cu ocazia cercetărilor făcute la numeroase biserici din oraşul Suceava şi din judeţ. Raritatea acestor tipuri de piese este dată de specificul climatic al zonei, umezeală provocând dispariţia obiectelor realizate din fibre vegetale

În următoarele trei săli pot admirate alte numeroase piese datorate descoperirilor arheologice, prezentate în ordine cronologică, începând cu cele mai vechi (aplicile scitice descoperite la Cajvana, jud. Suceava şi datate în secolul VI î. Hr.) şi până la cele mai noi datate la sfârşitul secolului al XVII-lea (inel din mormântul de femeie descoperit la Siret).

Mai aminitim descoperirile făcute în mormintele voievodale de la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi şi cele de la Biserica Mănăstirii Probota. Alături de descoperirile arheologice pot fi văzute medalii, decoraţii, obiecte de podoabă şi de armament datate în secolele XVII-XX.

MUZEUL DE ISTORIE

Locație: Str. Ştefan cel Mare nr. 33, Suceava, 720003
Telefon: +40-0230-216439
Fax: +40-0230-522979

Program de vizitare

  • 1 Aprilie – 31 Octombrie, de marţi până duminică: 10:00 – 18:00
  • 1 Noiembrie – 31 Martie, de marţi până duminică: 9:00 – 17:00


 

TAXE SI TARIFE PERCEPUTE

pentru activitățile desfășurate de Muzeul Bucovinei 2017

A.   TAXE DE VIZITARE
 1. Muzeul de Istorie Suceava
– Expozitia permanenta – adulti:

– elevi,studenti*

12 lei/pers.

3 lei/pers.

– Sala Tronului – adulti:

– elevi,studenti*

6 lei/pers.

1.5 lei/pers.

– Vizitare Sectiuni (Istorie veche, Ev Mediu, Istorie Moderna, Istorie Contemporana) – adulti:

– elevi,studenti*

4 lei/pers.

1leu/pers.

– Sala Tezaur – adulti

– elevi,studenti*

6 lei/pers.

1.5 lei/pers.

 

Servicii gratuite pentru:
persoane cu handicap fizic grav
copiii din centrele de plasament
veterani de razboi
lucratori actuali si pensionari din reteaua muzeala
Reducere 50% pentru: pensionari
Spatiile folosite pentru expozitii si manifestari culturale se pun la dispozitie în mod gratuit