Descrierea proiectului
Istoria de lângă noi: De la Prefectură la Muzeu – un monument în slujba comunității
finanţat de Institutul Național al Patrimoniului (INP), din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea I/2025, în cadrul Subprogramului Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională, contract de finanţare nerambursabilă nr. 9 din 12.09.2025.
Scopul proiectului și semnificația sa la nivel național, județean sau local
Valoarea monumentului istoric:
Între valorile de patrimoniu de importanţă regională care necesită o atenţie imediată se situează clădirea Muzeului Național al Bucovinei, în prezent sediul instituției muzeale, care datează din anul 1898. Pentru calităţile arhitectonice deosebite şi pentru tipologia cladirii in ansamblu pe care o reprezintă a fost inclusă în lista monumentelor de patrimoniu de tip B, cod LMI 2015: SV-II-m-B-05480. Monumentul istoric este reper al istoriei orașului Suceava, datează din perioada austriacă 1901-1903 și a fost ridicat după planurile arhitectului austriac Julius Buchner, fiind la origini destinat a deveni sediul Prefecturii Districtului Suceava din acele vremuri. Se confirmă că inițiativa modernizării edilitare aparține primarului Franz cavaler Des Loges (1846–1929), una dintre cele mai importante figuri administrative din istoria Sucevei. A fost primar al orașului între 1891 și 1914,
perioadă în care a contribuit esențial la modernizarea Sucevei și la transformarea sa într-un oraș urbanizat de tip central-european.
Arhitectura eclectică a clădirii cu dominantă neoclasică este caracteristică instituţiilor administrative austriece regăsindu-se la clădirea actualului Tribunal din Suceava, fosta căpitănie şi închisoare.Clădirea are un stil arhitectural eclectic, trăsăturile baroce îmbinându-se cu elemente neoclasice caracteristice edificiilor destinate să găzduiască instituții administrative austriece. Clădirea are două niveluri (parter și etaj), unde încăperile sunt dispuse simetric. Modulul arhitectural central,care depășește prin înălțime aripile clădirii, este pus în evidență și de un ușor decroș, în axul căruia se găsește la parter intrarea, iar la etaj un balcon din fier forjat și un altorelief reprezentând stema imperială a monarhiei habsburgice, mărginită lateral de o cunună. Stema este sculptată în gresie și
înfățișează un vultur bicefal. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului dinspre strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe orizontală în două registre: cel corespunzător parterului, cu ferestre dreptunghiulare prinse într-un parament de bosaje de tip rustic, și cel superior, cu ferestre deasupra cărora sunt dispuse elemente în relief, fie sub formă triunghiulară, fie sub formă de bare orizontale, alternând grupat.Fațada simetrică, detaliile decorative – precum stema imperială habsburgică în basorelief, feroneria balconului sau ancadramentele ferestrelor – evidențiază un nivel artistic deosebit și o execuție tehnică atentă. În prezent, Muzeul de Istorie este principala instituție muzeală din județul Suceava și nucleul Muzeului Național al Bucovinei. Valoarea sa nu se reduce la colecțiile adăpostite, ci include și funcția simbolică și educativă a clădirii – un spațiu care conservă și transmite memoria colectivă a comunității.
Descrierea clădirii:
Clădirea, desfăşurată pe subsol, parter și etaj se compune din trei segmente distincte construite la
date diferite după cum urmează:
a) – corpul central (1901 – 1903);
b) – aripa/corpul estic (circa 1954-1955)
c)– segmentul actual al intrării monumentale în incinta Muzeului, executat după prealabila demolare
a segmentului vechi (acela din 1903) realizat între anii 1976 – 1979.
d) – o ultimă intervenție pe construcție din anii 2014-2016 a adus intervenții majore în funcțional fără a fecta însă volumul exterior originar. A fost adăugat și un corp de laboratoare într-un volum distinct.
Istoricul clădirii: situată pe strada Ştefan cel Mare, din municipiul Suceava are ca datare anul 1898. De fapt, clădirea muzeului a fost construită în vremea stăpânirii austriece asupra Bucovinei, în anii 1902 –1903. Destinaţia clădirii era aceea de sediu administrativ al Căpităniei Districtului Suceava. Planurile originare, datate 1900, au fost găsite în arhive. După 1918, clădirea devine sediul prefecturii şi reşedinţă a prefectului, iar după 1944 aici a funcţionat Sfatul Popular al oraşului Suceava. În această perioadă se adaugă o nouă aripă, pe latura de nord. Imobilul, apare în situația cadastrală datând dinanul 1912, astfel încât să i se poată atribui atât prezența în locația pe care o păstrează și astăzi cât șifaptul că, la data edificării, clădirea nu avea adosată aripa de est, anume aceea unde au funcționat, la
parter, Arhivele Naționale Suceava. Acest nou corp de clădire a fost edificat în anii 1954-1955 cu respectarea parametrilor de înălțime și acelora specifici decorației fațadelor care, s-au pus în operă întotalitate, după cei ai edificiului ridicat la începutul secolului al XX-lea.
Clădirea are destinația de muzeu și permite accesul publicului din str. Ştefan cel Mare în holul corpului central construit în anii 1901-1903 şi transformat în anii 1976-1979, pe o scară
monumentală ce integrează curtea interioară transformând-o în spaţii pentru activităţi culturale cu publicul şi de expunere permanentă și temporară la parter şi etaj.
Zona podului a devenit funcțională și este destinată birourile administrative și ale personalului de specialitate fiind accesibilă prin scara principală şi ascensoare. Terasele existente peste curtea interioară sunt utilizate pentru expunere în aer liber şi pentru cafeterie. Clădirea deține generoase spații de subsol în care sunt amenajate depozitele de colecții.
Valori memoriale:
Fosta prefectură austriacă, prin statutul său de sediu al celei mai importante reprezentanţe a guvernului în teritoriu, este amintită şi imortalizată în imagini, imediat după inaugurarea ei. Aici s-au luat cele mai importante decizii vreme de peste 50 de ani. În perioada comunistă, aici se găsea sediul Sfatului Popular şi Institului de Proiectare, până când, în anul 1968 clădirea este destinată MuzeuluiJudeţean, iar latura de nord este ocupată de Arhivele Statului. Muzeul a cunoscut o restructurare masivă în anii 1976 – 1979, când cea mai mare parte a etajului a fost modificată în vederea amenajării Secţiei de Istorie.
În perioada 2014-2016 prin proiectul european „O clădire de patrimoniu – Muzeu pentru Mileniul III” s-a realizat reabilitarea/restaurarea clădirii și reamenajarea muzeală a actualei clădiri a Muzeului Național al Bucovinei pentru segmentele a) și c), respectiv Muzeul de Istorie. În ceea ce privește segmentul b), care la momentul implementării proiectului era în administrarea Arhivelor Statului, s-au efectuat lucrări de restaurare a structurii acoperișului și refacere a fațadei. Acest lucru s-a reușit pentru a asigura un aspect unitar, continuu, al clădirii în ansamblu, conform legislației în vigoare.
Valori urbanistice și relaționale:
Clădirea este situată în zona de reprezentativitate arhitecturală şi istorică a oraşului, monumentul fiind relevant pentru istoria locală, dar şi a arhitecturii provinciale din perioada austriacă. În apropiere se găsesc alte trei construcţii impozante, reper al devenirii Sucevei ca oraş modern: actualul sediu al Consiliului Judeţean (fosta Primărie din perioada austriacă), Biserica Catolică Ioan Nepomuk şi Tribunalul (fosta Închisoare). Deşi cele patru clădiri sunt „insule” printre „marea” de blocuri ridicateîncepând cu anii 50 ai secolului trecut, se disting tocmai prin aspectul diferit, prin liniile arhitecturale şi prin trecutul lor. Dacă în alte oraşe, unde zona istorică s-a păstrat mai mult sau mai puţin integral, aceste clădiri s-ar pierde printre cele multe asemănătoare, la Suceava, ele se disting evident, printre restul construcţiilor lipsite de personalitate arhitectuarală.
În zona centrală a Sucevei, păstrată mai bine de 150 de ani, s-a inaugurat Primăria austriecă având în faţă biserica catolică, Prefectura și alte construcţii pentru autorităţile statului. Zona centrală a rămas imprimată în memoria colectivă ca un loc important pentru comunitatea locală. Existenţa parcului central și a zonei de trafic pietonal permanent, fac ca spaţiul să fie deschis evenimentelor culturale, oferind un mediu de socializare şi relaxare pentru comunitate. ”Ratată” de valul de demolări din perioada comunistă, clădirea este legată de comunitate tocmai prin supravieţuirea ei, fiind un simbolpntru generaţii întregi, care au trecut și vor trece pragul Prefecturii, al Sfatului Popular, al Muzeului de Istorie și al Muzeului de Artă.
Valori contextuale:
Monumentul este plasat în proximitatea unor obiective turistice importante: Muzeul de Istorie, Muzeul de Științele Naturii, Casa „Dom Polski”, Biserica „Sfânta Înviere”, Mănăstirea „Sf. Ioan celNou”, Palatul Administrativ (ce adăpostește Prefectura și Consiliul Județean Suceava) și Biserica Romano-Catolică Sf. Nepomuk. În imediata sa vecinătate se află o unitate de cazare (Hotelul Bucovina), 3 unități de alimentație publică (restaurantele Bucovina, Taco Loco, Centru Vechi), 1 operator de servicii de transport persoane, colete şi valori, intern şi internaţional (Euro Fratello), 2 parcuri (Parcul Trandafirilor, Parcul Central), 1 complex comercial (Bucovina), 2 unități bancare (BRD, BCR), 2 farmacii (Arsene, Sensiblu) și clădirea Administrației Finanțelor Publice Suceava. Amplasat în zona centrală a municipiului Suceava, într-un complex imobiliar format prin construcții succesive începând cu mijlocul secolului XIX are ca locație o zonă de trafic pietonal permanent.
Evaluarea autenticităţii
Construit în primii ani ai secolului XX, monumentul îţi păstrează aspectul nealterat, suferind căteva modificări doar la interior, în zona de primire, în momentul în care, devenit muzeu, trebuia să permităaccesul unui număr mai mare de persoane. Un aspect remarcabil al ridicării tronsonului din partea de
nord, cel nou, este că s-a ales folosirea în integralitate a planurilor arhitectului Julius Buchner, care se găsesc şi astăzi la Arhivele Naţionale. Acest lucru permite receptarea clădirii ca fiind un ansamblu omogen, fără rupturi în liniile arhitecturale, care se continuă armonios, de pe faţada vestică pe cea nordică. În consecinţă, cele două părţi ale construcţiei sunt identice din punct de vedere arhitectural. Considerăm alegerea acestei variante o excepţie pentru perioada comunistă, mai ales pentru cea deînceput, când deja se dărâmau zeci de case şi clădiri oficiale pentru a se face loc blocurilor. Stilul sobru, ferestrele înalte şi marcate de baghete, la care se adaugă balconul de la intrarea în sediul Muzeului de Istorie reprezintă martori unici ai supravieţuirii unui stil convenţional dezvoltat în întreaga Europă, la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.
Statutul juridic de protecție:
Clădirea este monument istoric individual, fiind înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice 2004, de tip B, (judeţul Suceava) la pagina 15, poziţia 178, cod LMI 2004: SV-II-m-B-05480, cu denumirea „Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal „Bucovina”. Reactualizarea Planului urbanistic general alMunicipiului Suceava, județul Suceava (publicat în Monitorul Oficial al României, 12 iunie 2023) include pe lista Patrimoniul construit – Principalele monumente și situri arheologice aflate pe raza municipiului Suceava, la poziția 179, conform Listei Monumentelor Istorice 2015 și monumentulistoric – Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal “Bucovina” datat la 1898 fiind instituită zona sa de protectie prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric și a cadrului său.
Patrimoniul cultural tangibil de care beneficiază municipiul Suceava plasează orașul pe o poziție privilegiată ca destinațiie turistică. Componentele acestuia sunt monumente istorice, în orașul Suceava existând 84 valori de patrimoniu cultural (LMI 2015), din care 45 sunt de interes național și 39 de interes local, una dintre ele fiind sub egida UNESCO (Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”). În anul 2017, oraşul Suceava a câştigat, din partea Comisiei Europene, titlul de ”destinaţie europeană de excelenţă”, licitația de proiecte având ca temă ”turismul cultural tangibil”.
Destinația clădirii:
Sediul Muzeului de Istorie din Suceava este o veche clădire, astăzi monument istoric, dar a cărei destinaţie iniţială a fost de Prefectură. În anul 1968, când clădirea a fost transformată în muzeu, au fost realiazate mai multe modificări, printre care o scară centrală care face legătura între etaje şi prin care se ajunge în expoziţia permanentă de la etajul întâi şi în expoziţiile temporare de la parter, etajul întâi şi etajul doi. În perioada 2014–2016, monumentul a beneficiat de lucrări de restaurare și modernizare, inclusiv consolidarea structurii și reabilitarea fațadelor, în cadrul proiectului european „O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III”. Noua restaurare a clădirii încheiată în anul 2016,
a însemnat o aducere a clădirii la cele mai înalte standarde, inclusiv la modificarea direcţiei scărilor monumentale de la intrare, care acum au deschiderea spre intrare. În acelaşi context, la etajul întâi,există o suprafaţă dechisă care se găseşte la intrarea, respectiv la ieşirea din expoziţia permanentă şi care permite vederea zonei de la parter. Deşi restaurarea a fost complexă, aceasta a păstrat în aceeaşi zonă expoziţia permanentă care cuprinde aproape întreg etajul întâi. În cele 27 de săli sunt prezentate cele mai importate artefacte istorice şi arheologice din colecţiile muzeului, prezentate în ordine cronologică din Paleolitic şi până în anul 1989. În sediul Muzeului de Istorie, se găsesc cele mai importante colecţii ale Muzeului Naţional al Bucovinei (arheologie, numismatică, documente, carte veche, colecţia manuscriselor Ciprian Porumbescu şi alte donaţii). La originea primelor colecţii au stat lucrările de degajare a ruinelor Cetăţii Sucevei (1895-1904), la care s-au adăugat de-a lungul timpului alte cercetări care au îmbogăţit semnificativ colecţiile noastre care astăzi numără aproape 400.000 de piese, din care jumătate sunt
piese provenite din cercetări arheologice.
MEDIATIZAREA PROIECTULUI
Proiectul se va bucura de vizibilitate maximă a acțiunii și a finanțării nerambursabile din partea INP prin fonduri TMI, fiind astfel respectate Manualul de Vizibilitate și cerințele Programului. Pentru livrarea mesajelor către categoriile de public țintă identificate, vor fi achiziționate servicii de producție video,servicii de promovare în media on-line și de tipărire, cu specificații tehnice strict stabilite despre: conținut, metode de livrare, tip de mesaj, canalul, instrumentul de comunicare, numărul aparițiilor, calendarul aparițiilor, tip de produs.
Grupul ţintă vizat:
29.971 vizitatori ai Muzeului de Istorie în 2024 (cf Raportului Managerial) – publicul de specialitate – profesori, studenți, elevi și publicul larg de diferite categorii de vârstă pasionați de istorie, turiști și localnici deopotrivă în vizite individuale sau de grup;
338.613 vizitatori ai obiectivelor muzeale ale Muzeului Național al Bucovinei din județul Suceava
(mediul urban și rural) / 2024.
94.758 utilizatori unici ai site-ului www.muzeulbucovinei.ro, conform Google Analytics / 2024,dintre care 74,06% români și 25,94% străini, majoritatea accesând de pe dispozitive mobile.Pentru conturile de social media, raportat la anul 2024, situația se prezintă astfel: 495.958 utilizatoriunici ai pagini de Facebook cont – Muzeul National al Bucovinei, 532.573 utilizatori unici ai paginii Muzeul de Istorie și cei 1689 urmăritori Instagram.
135.524 turiști români și străini care au vizitat municipiul Suceava și 572.160 turiști la nivel județean (2024), dintre care 59,18% au inclus în itinerariul lor obiective ale muzeului sucevean.
Beneficiarii finali sunt:
comunitatea locală urbană în care activează solicitantul, cei 116.300 de locuitorii ai municipiului Suceava și cei 763.119 locuitorii ai județului Suceava, conform datelor Institutului Național de Statistică, potențiali vizitatori ai muzeului sucevean, unităţile de învăţământ din județ și din țară,
autorităţile şi instituţiile publice locale şi judeţene cu competenţe în educație și cultură, tour
operatori de turism care activează în zona turistică Bucovina.
Tipuri de mesage de informare și promovare care vor fi utilizate pentru a partaja mesaje cheie și pentru a atinge obiectivele de comunicare pentru fiecare public țintă. Acestea variază în funcție de public – față în față, comunicat de presă, publicitate în media on-line, postare pe rețelele sociale, fluturaș/broșură, fotografii promoționale, spoturi video, film de prezentare.
TIP DE MESAJ: Comunicate de presă – CANAL DE COMUNICARE: MASS-MEDIA LOCALĂ de știri onlinede referință, canale social media;
TIP DE MESAJ: Bannere web, conținut social media – CANAL DE COMUNICARE: afișare postare online(facebook, instagram, pagina web, TikTok);
TIP DE MESAJ: Inserție de presă sponsorizată suplimentar – CANAL DE COMUNICARE: mass-media locală de știri online, postare facebook, instagram, pagina web;
TIP DE MESAJ: Film scurt și spoturi video – CANAL DE COMUNICARE: TV local și regional (și cu
transmisiune on-line), distribuire și în social media;
TIP DE MESAJ: Conținut publicitar cu informații cheie despre campanie, activități și rezultatele proiectului – CANAL DE COMUNICARE: social media accounts (WEB, Facebook, Instagram);
TIP DE MESAJ: Fotografii de înaltă calitate publicitară care să releve activitățile proiectului, progresulși rezultatele obținute.
TIP DE MESAJ: Pliant, despre proiect și rezultatele acestuia – CANAL DE COMUNICARE: la sediul Muzeului de Istorie Suceava; la sediile celorlalte 12 obiective muzeale pe care MNB le administrează;
CANALE DE COMUNICARE adecvate categoriilor de public țintit:
A. COMUNICARE ON LINE
Servicii de promovare a proiectului cultural în media online
Cu scopul obținerii vizibilității optime în mediul online, cu impact maxim asupra finanțării, a
activităților proiectului, a promovării monument istoric. Campania de promovare va include creare de conținut (text, video, grafic) și actiuni de promovare a serviciilor oferite de MNB și a oportunităților de internaționalizare pe rețele sociale, prin realizarea și
afișarea de materiale de promovare (ex. Facebook, Instagram, TikTok), care să vizeze publicul țintă, cu atingerea obiectivelor stabilite. Servicii de promovare online (bannere web și spoturi generate vertical și orizontale), canale decomunicare și promovare abordate:
Platforme Sociale – SMM: Facebook & Instagram&TikTok;
Creare de conținut web, promovare pe canale care să contribuie la cunoașterea finanțării, a
proiectului, a noilor servicii și facilități culturale.;
Difuzare comunicate/inserții presă în media online.
1. Platforme Sociale – Social Media Marketing: Facebook & Instagram & TikTok
Content creation, strategie pentru fiecare platformă în parte (Facebook, Instagram, TikTok)
2. Creare bannere web și conținut Include:
Creare bannere web
Realizare conținut multimedia, pentru promovarea proiectului.
3. Difuzare comunicate/inserții presă în media online
Comunicate de presă și imagini reprezentative pentru proiect, inserții în publicație online de știri.
Două comunicate de presă, banner web 300×250 pixeli pentru promovarea proiectului, inserție 5 zile în minim 1 publicație online.
B. TIPĂRITURI ȘI MATERIALE PROMOȚIONALE
10.000 de pliante – materiale informative de prezentare și promovare a proiectului;
Fotografii profesionale care să reprezinte activitățile proiectului, progresul și rezultatele; CANAL DE COMUNICARE: social media accounts
C. FILM DE PREZENTARE A PROIECTULUI FINANȚAT, SPOTURI VERTICAL ȘI ORIZONTAL INSERȚIE ÎN SOCIAL MEDIA
Servicii profesionale pentru realizarea unui film ce prezintă monumentul istoric, cu durata de minim 3 minute și generări de spoturi (de maxim 30 de secunde), o variantă pe verticală și una pe orizontală pentru inserare în social media.
CANAL DE COMUNICARE: TV local și regional (și cu transmisiune on-line) + distribuire prin intermediul canalelor de socializare și platforme web.
Filmul va avea format adaptat și pentru orizontală și verticală, filmare cu drona FPV, 4K, 3749 x 2160 rezoluție și va cuprinde imagini atât din interiorul muzeului, cu expozițiile permanente, cât și exteriorul acestora. Spoturile video vor avea prezentarea textelor/ acolo unde este cazul, bilingv: română și engleză;
Rezultate de atins prin intermediul acțiunilor de promovare și comunicare: informarea constantă și fluentă a grupurilor țintă și a comunității, prin metode și tehnici de PR, crearea unei legături reale între monumentul istoric și comunitatea locală; creșterea cu 15% a numărului de vizitatori virtuali și fizici ai Muzeului de Istorie, în primul an după finalizarea proiectului, comparativ cu anul 2024; creșterea gradului de conștientizare și informare a comunității locale despre monumentul istoric șiacțiunile de revitalizare; reducerea riscului de indiferență sau dezinformare și construirea unui climat de încredere între instituția muzeală și publicul său și comunitatea locală din care face parte.
PLANUL DE VALORIFICARE AL MONUMENTULUI ISTORIC
Muzeul Național al Bucovinei își propune să implice activ comunitatea locală în care își desfășoară activitatea, în procesul de protejare și punere în valoare a monumentelor istorice. Prin acest proiect, Muzeul își propune creșterea gradului de conștientizare în rândul comunității locale și regionale privind valoarea istorică, arhitecturală și identitară a fostei Prefecturi – astăzi sediul Complexului Muzeal „Bucovina” – și stimularea sentimentului de apartenență și responsabilitate față de patrimoniul cultural. Acest plan vizează creșterea accesibilității patrimoniului cultural și deschiderea acestuia către publicul larg, oferind comunității sucevene posibilitatea de a cunoaște și experimenta istoria orașului, precum și valorile artistice care l-au definit.
Punerea în valoare a monumentului istoric va include și integrarea sa într-un program coerent de valorificare al patrimoniului muzeal, prin crearea de legături tematice între expoziții, activități educaționale, evenimente culturale și comunitatea locală. Astfel, clădirea Muzeului de Istorie nu va fi doar un spațiu de expunere, ci un veritabil nod cultural care facilitează întâlnirea dintre trecut și prezent, dintre patrimoniu și inovație, dintre vizitator și comunitate.
În sprijinul idei noastre amintim studiul sociologic realizat de către Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală în cadrul căruia este abordată problematica patrimoniului din perspectiva comunității în România, fiind evidențiată relația directă dintre comunitatea locală și obiectele de patrimoniu, relație care reflectă legătura dintre prezent și trecut și care generează valori precum identitate, tradiție, sentiment de apartenență și de coeziune socială. Din punct de vedere civic, conceptul de patrimoniu cultural încurajează și implicarea și responsabilizarea comunității locale, comunitate care poate fi factor decizional privind conservarea și valorificarea patrimoniului cultural existent în acest areal. Abordarea monumentelor istorice şi a muzeelor prin prisma localităţii natale va contribui nu doar la o înţelegere şi percepere mai bună a lor dar şi la identificarea acestora în raport cu comunitatea din care fac parte, înţelegerea specificului urbei şi educarea unui sentiment de mândrie de apartenență la comunitate. Prin cunoaștere vine aprecierea, iar prin apreciere vine grija – un ciclu esențial în protejarea și utilizarea durabilă a patrimoniului.
Planul de valorificare al monumentului istoric va include: implementarea unei campanii de conștientizare asupra valorii istorice și culturale a monumentului – componente educative și informative, evenimente publice, comunicare în mediul online, acțiuni de implicare a comunității și implementarea de sisteme de interpretare de tipul – audioguide, aplicație tur virtual și infochiosc interactiv, acțiuni menite a promova integral clădirea și muzeul pe care aceasta îl găzduiește.
Activitățile propuse în cadrul acestei campanii: componentele educative și informative: elaborarea și diseminarea a 10.000 de pliante informative despre clădirea muzeului (ca monument de patrimoniu) și 10.000 de hărți traseu muzeal. Se va realiza o expoziție temporară în spațiile Muzeului de Istorie cu tema: „Clădirea care a scris istorie: De la Prefectură la Muzeu – un monument în slujba comunității” cu fotografii și imagini din colecțiile muzeului, ale Bibliotecii I.G.Sbiera și Arhivelor Naționale, filiala Suceava, precum și fotografii vechi sau amintiri legate de clădire colectate de la membrii comunității.
Solicitantul a propus pentru valorificarea monumentului, elaborarea, tipărirea și diseminarea unor materiale de prezentare și promovare cu rol educativ, disponibile atât în română cât și în engleză, concepute într-un format accesibil și atractiv.
Harta de traseu muzeal va fi tipărită în format special, cu un sistem de pliere creativ (de tip origami sau zig-zag), care să atragă atenția vizitatorilor și să le trezească curiozitatea încă de la deschidere. Această abordare ludică, interactivă vizual, va transforma obiectul informativ într-o mică experiență în sine. Harta va conține planul complet al clădirii muzeului, sălile expoziționale marcate clar, traseul recomandat, punctele de interes și zonele tematice. Design-ul va fi prietenos și colorat, cu elemente grafice atractive care să faciliteze orientarea, în special pentru publicul tânăr și pentru vizitatorii care preferă informația vizuală. Inspirată de hărțile realizate pentru situri arheologice și muzee în aer liber, această versiune va fi adaptată exclusiv pentru explorarea interiorului clădirii.
Pliant informativ despre clădirea muzeului (ca monument de patrimoniu) va fi dedicat exclusiv clădirii, un material informativ de tip broșură, care va pune în prim-plan valoarea arhitecturală, istorică și simbolică a imobilului ca monument de patrimoniu. Acesta este primul material important de promovare al instituției noastre care acordă atenție nu doar conținutului expozițional, ci și spațiului care îl găzduiește — o abordare necesară și valoroasă, mai ales în contextul în care mulți vizitatori nu conștientizează importanța clădirii în sine. Pliantul va include informații despre istoricul construcției (122 de ani), stilul arhitectural, etapele restaurării și rolul simbolic al clădirii în peisajul urban local. Prin acest demers, dorim să promovăm patrimoniul construit și să contribuim la educarea și sensibilizarea publicului larg în privința valorii spațiului muzeal ca element activ al memoriei culturale.
Vor fi organizate evenimente publice de tipul: Ziua Porților Deschise: tururi ghidate cu accent pe istoria clădirii și Lecții muzeale și Lecții deschise cu istorici și arhitecți despre valoare istorică și arhitecturală a clădirii. Evenimentele vor fi complementare turului virtual „Prin Suceava la 1900”, lecțiile dedicate arhitecturii clădirii muzeului, vor fi adresate atât elevilor de gimnaziu și liceu cât și studenților și adulților pasionați de istorie. Gândite ca serii de prezentări interactive susținute de arhitecți sau istorici se vor desfășura într-un spațiu accesibil, chiar în incinta Muzeului de Istorie și vor evolua în dialoguri cu publicul, nu doar expuneri formale. Solicitantul va realiza un anunț public de înscriere apelând la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, vechi colaborator al muzeului și la mass-media, vor fi selectați și contractați lectori, istorici și arhitecți specialiști în artă și/sau arhitectură urbanistică (Ordinul Arhitecților din România – filiala Suceava). Lecțiile vor servi drept introducere în patrimoniul arhitectural al orașului, consolidând astfel valoarea educațională și culturală a muzeului, oferindu-le participanților oportunitatea de a descoperi oameni, locuri și evenimente semnificative pentru moștenirea culturală a comunității. Lecțiile deschise vor aduce arhitectura mai aproape de publicul larg, prin explicarea istoriei, valorii și funcțiunii clădirii fostei Prefecturi, dar și prin discuții despre importanța conservării patrimoniului construit și a responsabilității comunitare. În acest fel, vor dezvolta o atitudine responsabilă față de patrimoniul istoric și cultural și vor fi încurajați să contribuie la păstrarea identității și unicității locului în care trăiesc.
Campanie de conștientizare asupra valorii istorice și culturale a fostei Prefecturi, astăzi Complexul Muzeal „Bucovina” – pentru informarea publicului cu privire la istoria clădirii și rolul său în dezvoltarea regională, promovarea funcției actuale a clădirii ca spațiu muzeal activ și viu și crearea unei legături emoționale între cetățeni și spațiul istoric. Mesajul cheiei care va transmis grupurilor țintă și beneficiarilor finali va fi Clădirea care a scris istorie. De la Prefectură la Muzeu – un monument în slujba comunității
Campania de de conștientizare se va axa și pe comunicare digitală – promovare în mediu online, solicitantul apelând la o firmă de publicitate/advertising care va demara o amplă campanie social media (Facebook, Instagram): imagini de arhivă vs. Prezent, un scurt video de prezentare (1–3 min): „Povestea clădirii” și va marca mesajul Hashtag dedicat: #ClădireaCareAScrisIstorie.
Acest proiect reprezintă și un demers cultural menit să evidenţieze importanţa cunoaşterii valorilor locale. Se va pune accent pe fidelizarea publicului larg, prin implementarea unui set coerent de măsuri care urmăresc atât protejarea monumentului istoric, cât și redarea lui către comunitate și publicul larg prin valorificare și integrare în viața culturală contemporană.
Muzeul are o activitate constantă în promovarea patrimoniului cultural și în dezvoltarea unor forme de mediere adaptate publicului contemporan.
Implementarea unui sistem de ghidaj audio în cadrul muzeului, constituie una dintre componentele esențiale ale proiectului, având drept scop creșterea accesibilității și atractivității expoziției permanente pentru un public divers. Se dorește modernizarea experienței muzeale și extinderea accesului publicului la informații oferind o interacțiune personalizată, accesibilă și educativă cu patrimoniul prezentat.
Se propune achiziționarea și integrarea unui sistem audioguide cu următoarele caracteristici: echipamente portabile (dispozitive clasice); conținut audio în minimum 3 limbi (română, engleză, germană); tururi tematice pentru diverse categorii de public (copii, turiști străini); posibilitatea integrării cu elemente multimedia (efecte sonore, muzică de epocă, narator profesionist). Noul sistem de audio guide profesional, care reprezintă un pas esențial în direcția valorificării durabile a patrimoniului muzeului va genera multiple beneficii printre care: accesibilitate crescută – informația devine disponibilă și comprehensibilă pentru un public larg, indiferent de vârstă, limbă sau nivel de pregătire, contribuind la incluziunea culturală; experiență personalizată – vizitatorii pot alege secțiunile de interes și durata vizitei, beneficiind de o interacțiune flexibilă și adaptabilă; calitate profesională a conținutului – informațiile oferite sunt documentate de specialiști, redactate într-un stil narativ atractiv și înregistrate cu voci profesioniste; reducerea dependenței de ghidajul clasic – asigură vizitarea optimă indiferent de programul personalului sau de fluxul de vizitatori, asigurând o experiență fluentă și constantă și integrare cu soluții digitale – poate constitui baza pentru dezvoltarea unei aplicații mobile, cu opțiuni de tur virtual, realitate augmentată sau jocuri educative, extinzând astfel experiența muzeală dincolo de spațiul fizic.
Dezvoltarea unei aplicații tur virtual – va reprezenta un instrument modern de valorificare și prezentare a monumentului istoric, facilitând accesul publicului la informații relevante într-un format interactiv și accesibil. Aplicația va fi încărcată pe un echipament de tip infochiosck, amplasat la intrarea principală a Muzeului de Istorie, va include elemente vizuale atractive și conținut multimedia (fotografii de arhivă, planuri originale, reconstrucții 3D, interviuri cu specialiști), în limba română și engleză, oferind o experiență de explorare accesibilă și atractivă pentru toate categoriile de vizitatori. Prin intermediul acesteia, solicitantul și-a propus să ofere vizitatorilor săi informații relevante despre clădirea muzeului ca monument istoric în sine, punând accent nu doar pe expozițiile curente, ci și pe valoarea intrinsecă a edificiului ca parte a patrimoniului local și național. Aceasta devine un instrument interactiv de interpretare și educație patrimonială, menită să dezvăluie publicului povestea complexă a clădirii: de la momentul construcției, stilurile arhitecturale care o definesc, modificările suferite de-a lungul decadelor, până la funcțiile sociale, administrative sau culturale pe care le-a îndeplinit în diverse epoci istorice. Prin această abordare, se urmărește conștientizarea valorii istorice a clădirii muzeului în sine, nu doar ca suport pentru expoziții, ci ca actor activ al istoriei locale. Astfel, vizitatorii vor putea înțelege mai bine contextul urban, social și cultural în care a evoluat acest monument, dezvoltând o relație afectivă și o atitudine responsabilă față de patrimoniu.
Soluțiile propuse de solicitant răspund unor nevoi reale: mulți vizitatori nu conștientizează valoarea istorică a clădirii în care pășesc. Deși fațada transmite caracterul de epocă, interiorul modernizat – conform standardelor muzeale europene – poate induce ideea unui spațiu contemporan. Campania de conștientizare și aplicația virtuală de pe infochiosc au rolul de a corecta această percepție, oferind din start o prezentare clară a vechimii (122 de ani) și valorii arhitecturale a monumentului.
Aceste instrumente contribuie activ la conștientizarea valorii arhitecturale și istorice, oferind o experiență de învățare vizuală și intuitivă chiar înainte de începerea turului propriu-zis. Astfel, vizitatorii – indiferent de limba vorbită, nivelul de cunoștințe – pot înțelege contextul patrimonial al spațiului în care pătrund.
Alături de aceste sisteme de interpretare, în vederea promovării eficiente a monumentului istoric și a muzeului în care este integrat, vor fi realizate și diseminate materiale vizuale și informative de calitate, atractive și ușor de parcurs de către publicul larg, respectiv o hartă a muzeului și un pliant de prezentare, disponibile în limbile română și engleză. Realizarea și diseminarea de publicații, gest care se înscrie în seria de acţiuni menite să stimuleze interesul publicului pentru patrimoniu, va îmbunătăţi calitatea serviciilor muzeale şi va creşte gradul de accesibilitate şi de participare a publicului vizitator la informaţia culturală.
Aceste materiale oferă orientare clară și autonomie în vizitare, disponibilitate lingvistică prin versiunile bilingve, context cultural și istoric esențial, dar și un suport educațional valoros, ce poate fi utilizat și după vizită. În plus, contribuie la promovarea muzeului și la creșterea satisfacției publicului, printr-o abordare prietenoasă și incluzivă.
Claritatea conceptului, a viziunii artistice și adecvarea activităților în funcție de obiectivele proiectului
Pentru a îmbunătăți accesul și experiența publicului, proiectul propune o serie de intervenții complementare, centrate pe interpretare digitală și accesibilitate lingvistică. Componentele principale — infochioscul interactiv și sistemul de audioguide — oferă vizitatorilor o experiență coerentă, imersivă și educativă, adaptată atât publicului internațional, cât și celor care vizitează individual sau grupurile mici. Punctul de plecare al proiectului este nevoia reală de contextualizare a spațiului muzeal în ochii vizitatorului. Deși exteriorul clădirii are o arhitectură specifică unei epoci istorice, interiorul modernizat poate estompa percepția valorii patrimoniale reale a imobilului. Pentru a corecta această ruptură de percepție și pentru a ancora vizitatorul în semnificația spațiului, va fi instalat un infochiosc digital interactiv, care oferă o reprezentare 3D a clădirii, evidențiind detalii arhitecturale (decroșuri, registrul fațadei, elemente de feronerie sau stema sculptată), precum și informații istorice și funcționale despre clădire, în două limbi.
În continuare, sistemul de audio guide vine să extindă această abordare, oferind o narațiune coerentă și personalizată pentru întreg parcursul expozițional. Prin voce, poveste și ritm propriu, vizitatorii pot descoperi exponatele fără constrângeri, înțelegându-le mai bine și integrându-le într-un fir istoric clar și captivant. Acest sistem este gândit pentru turiști români și străini și pentru cei care vizitează individual sau grupuri restrânse, fără ghidaj asistat.
Caracterul inovator al proiectului și originalitatea subiectului abordat
Proiectul propus se distinge printr-o abordare inovatoare în contextul muzeal local, aducând în prim-plan soluții tehnologice actuale și metode moderne de mediere culturală, concepute pentru a răspunde cerințelor unui public tot mai divers și mai conectat la formele digitale de acces la cultură. Inovația nu constă doar în introducerea unor echipamente tehnice, ci în modul integrat și adaptat prin care acestea contribuie la reinterpretarea experienței muzeale.
Elementele centrale — infochioscul interactiv și sistemul de ghidaj audio — transformă vizita într-un parcurs personalizat și accesibil. Astfel, proiectul răspunde nevoii de flexibilitate, autonomie și diversitate în consumul cultural contemporan.
Un alt aspect inovator îl reprezintă adaptarea tehnologiei la specificul muzeului și al monumentului istoric în care acesta este găzduit. Textele de prezentare sunt concepute cu atenție pentru a transmite informații documentate într-un limbaj clar, accesibil, dar atractiv narativ, contribuind la crearea unei conexiuni reale între vizitator și patrimoniu. Materialele de prezentare – atât harta traseu muzeal, cât și pliantul informativ despre clădirea muzeului – sunt realizate într-un stil prietenos, incluziv și atractiv pentru toate vârstele, cu elemente vizuale care facilitează înțelegerea spațiului și a expoziției. Ambele materiale vor contribui la crearea unei experiențe de vizitare coerente, accesibile și memorabile, facilitând apropierea publicului de patrimoniul muzeal și de clădirea în care acesta este găzduit. Ele vor funcționa complementar sistemului de ghidaj audio și aplicației de tur virtual, în cadrul unei strategii integrate de mediere culturală și interpretare a patrimoniului.
Originalitatea proiectului constă în viziunea sa unitară și coerentă, în care tehnologia este pusă în slujba accesibilității, educației și dialogului cultural. Soluțiile propuse nu funcționează izolat, ci sunt gândite să acționeze complementar, într-o abordare holistică, care are ca obiectiv central îmbunătățirea calității experienței de vizitare. Prin această integrare, proiectul valorifică nu doar colecțiile muzeului, ci și clădirea monument istoric, transformând-o într-un spațiu viu, dinamic și deschis, adaptat nevoilor actuale.
În acest mod, proiectul contribuie la modernizarea ofertei muzeale locale, la creșterea atractivității turismului cultural și la consolidarea rolului muzeului ca instituție activă în comunitate și în circuitul cultural regional.
Integrarea activă a monumentului istoric în circuitul socio-cultural local reprezintă un obiectiv central al proiectului, vizând transformarea acestuia dintr-un simplu obiect de patrimoniu într-un reper viu al identității comunității. Prin diversificarea funcțiunilor culturale, educaționale și turistice asociate clădirii și muzeului, monumentul devine un spațiu deschis, relevant și atractiv pentru publicul larg.
Activitățile propuse – precum realizarea de materiale informative accesibile, implementarea ghidajului audio, organizarea de tururi tematice virtuale – contribuie la reconectarea comunității cu propria moștenire istorică, stimulând interesul localnicilor și generând un sentiment de apartenență și mândrie față de patrimoniul comun.
Totodată, prin promovare adecvată și interpretare modernă, monumentul este revalorizat în contextul contemporan, devenind parte integrantă din viața culturală a orașului și un punct de atracție pentru vizitatori externi. Această abordare contribuie la creșterea gradului de conștientizare, protejare și valorificare durabilă a patrimoniului, atât în rândul comunității locale, cât și la nivel regional.
Proiectul propus are la bază nevoia urgentă de revitalizare a patrimoniului cultural local, într-un mod durabil, accesibil și adaptat noilor forme de consum cultural. În contextul unei societăți în continuă transformare, în care tehnologia redefinește interacțiunea publicului cu spațiile muzeale, se impune integrarea unor soluții moderne pentru valorificarea monumentelor istorice. Astfel, proiectul răspunde atât cerințelor sesiunii de finanțare, cât și direcțiilor strategice privind digitalizarea, educația culturală și dezvoltarea comunităților locale.
Obiective specifice ale proiectului:
O1: Punerea în valoare a monumentului istoric – sediul actual al Muzeului de Istorie – prin acțiuni integrate de promovare și prezentare a clădirii și a patrimoniului muzeal, în scopul creșterii atractivității culturale și a accesibilității pentru comunitatea locală și publicul larg.
O2: Promovarea clădirii și a patrimoniului muzeal prin implementarea de noi produse culturale interactive și educative, menite să încurajeze participarea publicului și integrarea activă a monumentului în viața comunității.
Concluzie:
Obiectivele proiectului sunt corelate direct cu cerințele sesiunii de finanțare, având în vedere contextul socio-cultural și patrimoniul local. Proiectul răspunde nevoilor actuale de accesibilizarea a patrimoniului cultural, valorificând oportunitățile tehnologice pentru a crește gradul de conștientizare a valorii istorice a clădirii și a colecțiilor găzduite. Activitățile propuse vor crea un cadru sustenabil de dialog între patrimoniu și public, bazat pe accesibilitate, educație și participare activă, în deplin acord cu misiunea culturală și socială a muzeului. Obiectivele vizează consolidarea rolului monumentului istoric în viața comunității printr-o serie de intervenții coerente care să protejeze clădirea, să optimizeze circuitul muzeal și să sporească funcționalitatea spațiului pentru diverse tipuri de public. Prin acțiuni moderne de mediere culturală (aplicație multimedia, audioghid-uri, lecții de muzeu/lecții deschise, campanie de conștientizare asupra valorii istorice și culturale a monumentului, expoziție tematică), optimizarea parcursului expozițional și crearea de instrumente de orientare și de prezentarea a monumentului istoric și a muzeului pe care îl găzduiește (materiale vizuale și informative bilingve), se urmărește creșterea accesului la patrimoniu și îmbunătățirea experienței de vizitare. Proiectul își propune dezvoltarea unei relații dinamice între muzeu și comunitate, prin diversificarea ofertei culturale și educaționale, adaptate nevoilor publicului contemporan. Dezvoltarea și implementarea produselor culturale propuse vor contribui la transformarea muzeului într-un spațiu viu, deschis și atractiv pentru vizitatori de toate vârstele, cu accent pe învățare, explorare și implicare activă.
