lectora 5 2017

LECTORA 2017

 

 


Joi, 27 aprilie 2017

Deschiderea Festivalului Lectora

Orele 10- 12, Muzeul de Istorie, Sala de expoziții temporare PARTER

Finisaj Expoziție Selma Meerbaum, prezintă publicistul Helmut Braun, președintele Societatății Rose Aussländer Köln, Germania, , curatorul expoziției . Urmează, în Sala de Conferințe a Muzeului de Istorie, Helmut Braun: Prelegere despre poeții de limbă germană din Cernăuți

Orele 13 -15, Pauză

Ora 15 – 18, Muzeul de Istorie, Sala de Conferințe

Lectură de poezie a elevilor membri ai cenaclurilor literare de la liceele sucevene.
Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava, Clubul de Poezie Alecart

(coordonator: prof. Gheorghe Cîrstian)

Poezie: Alexandra Apostol,

Andra Mihăilescu, Ioana Redinciuc,

Teodora Lungoci,

Tudor Lițcanu,

Paul Florescu,

Sabin Horomnea

Voce&chitară: Ada Lămășanu

Orele 18- 19, Muzeul de Istorie, Sala FOAIER

Vernisajul expoziției Ilustrație de carte pentru copii și prezentare de carte,

Zum Luluș / poezii pentru culcuș  poezie de Elena Răileanu, ilustrație carte, Ana Maria Ovadiuc .

 


Vineri, 28 aprilie 2017

 

Orele 10 – 13, Muzeul de Istorie, Sala de expoziții temporare POD

Vernisajul expoziției De la Garullo Garulli la arta vizuală contemporană, Asociația Italienilor din România.

Expun:  Angela Tomaselli, Daniela Frumușeanu, Charo Marin, (pictură pe șasiu și imprimeu).

Lansare de carte, Antonio Rizzo: Poeți italieni între tradiție și inovație de la Crepusculari la Quasimodo și Ungaretti

Orele 13-15, Pauză

Ora 15, Uzina de Apă

Prezentare de carte Darius Jilavu și Doru Mihai Mateiciuc, poezie.

Lectură de poezie a elevilor membri ai cenaclurilor literare de la liceele sucevene.

Colegiul Național „Ştefan cel Mare” Suceava, Clubul de Poezie Orfeu

(coordonator: prof. Carmen Bocăneţ)

Poezie: Teodora-Cătălina Dudici,

Bogdan Istrate, Cosmin-Ionuţ Brumă,

Hreceniuc George-Fabian,

Participanţi: Andrişan Cezara, Botuşan Teodora, Gafencu Cristiana,

Gafencu Diana, Girigan Cezara,

Muntean Alexandru, Vasiliu Maria,

Ungurenaşu Miruna

Chitară:  Adelina Gabriela Pricopaş

 


Sâmbătă, 29 aprilie 2017

 

Ora 10, Muzeul de Istorie, Sala de Conferințe

Conferință și prezentare video, dr. arhitect Dan Mitric Ciupe:  Despre închisorile politice din România.

Deportarea germanilor bucovineni în U.R.S.S – film documentar prezentat de studenții:  Moritz Hagenmuller, Lucas Buckel, Max Wichmann, Julian Frober , din Amberg, Germania.

Ora 12, Lectură de poezie a elevilor membri ai cenaclurilor literare de la liceele sucevene

Orele 13- 15, Pauză

Orele 15-19, Muzeul de Istorie, Sala de Conferințe

Lansare de carte Elena Oboroceanu ,Civilizația germană din Moldova.

Prelegere Eduard Mohr: Istoricul austriac Ernst Rudolf Neubauer despre Bucovina.

Acompaniamentul muzical, pe tot parcursul festivalului, va fi susținut de Asociația Culturală Friedrich Schwartz.

Deportarea germanilor bucovineni în U.R.S.S – prezentat de studenți din Cernăuți ( Moritz Hagenmuller, Lucas Buckel, Max Wichmann, Julian Frober )

Helmut Braun s-a născut în anul 1948 în Franken, Germania. Din 1957 trăiește la Köln, activând ca editor, redactor, publicist. A scris nenumărate articole dedicate biografiei și operei poetei Rose Ausländer și a altor autori. În lucrarea ”Tânără de cinci milenii”, tratează biografia, opera completă și moștenirea literară lăsată de Rose Ausländer.

Realizator de emisiuni radiofonice pentru posturile DLF, DLR, WDR, BR și DRS. S-a ocupat de publicarea operei scriitorului Edgar Hilsenrath în 11 volume, la Editura Dittrich din Weilerswist, Köln.

 

Vlad Mitric-Ciupe (n. 1981), absolvent al Facultății de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret“ (2010) și al programului de master al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (2012). Doctor în arhitectură al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ (2013). Asistent universitar doctor la Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret“ din București. Autor al volumelor de autor Arhitecții români și detenția politică 1944–1964. Între destin concentraționar și vocație profesională, Academia Română, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București,2013 și Arhitecți în recluziune. Interviuri și documente, Editura Vremea, București, 2016 și editor al volumului Anii pierduți. Amintirile unui arhitect deportat în URSS, Editura Vremea, București, 2015. Conferențiar pe teme legate de istoria arhitecturii din România în a doua jumătate a secolului XX și autor al mai multor studii și articole, între care: Arhitectul Ion Cristodulo, fost deținut politic, în Arhitectura, ISSN 2247 – 9171, numărul 3/2012; Arhitectul Emanoil Mihăilescu, fost deținut politic, în Arhitectura, ISSN 2247 – 9171, numărul 4/2012; Nicolae Rădulescu, arhitectul bandit, în Florin S. Soare (coord.), POLITICĂ ȘI SOCIETATE ÎN «EPOCA CEAUAȘESCU», IICCMER, Editura Polirom, Iași, 2013; Arhitecții români și detenția politică. Eugen Botez, arhitectul spion, în Ana-Maria Dabija (coord.), Spațiu, Artă, Arhitectură, Editura Universitară „Ion Mincu“, ISBN 978-606-638-067-6, ediție bilingvă, 2013; Stalinizare și destalinizare în arhitectura românească. Odiseea unui arhitect întemnițat politic, în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituținale și impact social, IICCMER, Editura Polirom, ISBN 978-973-46-5178-8, Iași, 2014; Romanian architects in political reclusion. The Virgil Antonescu Case, in Monica Mărgineanu Cârstoiu (ed.), ARA Reports, Caietele ARA 5/2014, Editura Arhitectură, Restaurare, Arheologie, ISSN 2068-0686, Bucharest, 2014. Domenii de interes: Arhitectura memoriei, cercetarea siturilor de suferință – închisori și lagăre din prima parte a regimului comunist din România, muzeele și memorialele dedicate Holocaustului, destinul arhitecților români în timpul comunismului.

 

Daniela Frumușanu s-a născut la 11 iulie 1961 . A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative, specializarea Tapiserie / Imprimeuri, în anul 1984. În 2007 și-a luat doctoratul în Arte Vizuale, la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, iar în prezent este conferenţiar universitar doctor la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Departamentul Arte Textile şi Design Textil; specializarea Tapiserie / Imprimeuri.

Din 1991 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Bucureşti, Secţia Arte Decorative, din 2012 este membru al Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România, iar din 2010 este membru al Asociaţiei Femeilor Universitare din România și al Asociaţiei Visarta. În perioada 2008-2010, a făcut parte din Asociaţia Femeilor cu Diplomă Universitară din România.

Are numeroase expoziții personale în țară și în străinătate, primind de-a lungul timpului premii acordate de Uniunea Artiştilor Plastici Profesionişti din România şi de alte asociaţii artistice din România, nominalizări, Diplome de Excelenţă, Diplome de participare.

 

Darius Jilavu , născut la 16 iunie 1953, când era cucerit Everestul; studii medii și superioare, în țară; scriu din clasele elementare; publicat extrem de rar, poeziile nefiind compatibile cu gusturile răposatului regim.

Nu dețin niciun premiu, pentrucă nu mă interesează așa o competiție. Tind, asemenea multor scriitori, să descopăr și să redescopăr această mirifică zonă a lumii.

Versurile mele nu au etape, nici cronologie; ele se împletesc așa cum o fac rădăcinile copacului stăpân pe propriile sale stele.

Mesagerii mei sunt păsările, legătura cea mai certă dintre Cer și Pământ.

Volume de versuri: Insula cuvintelor – 2013, Catarsis – 2016, Poezii– 2016, Perspective – 2016, Miride – 2017.

 

Doru Mihai Mateiciuc (22 septembrie 1961, Suceava).Ca scriitor amator a debutat în revista Sinteze a Liceului Ştefan cel Mare Suceava în clasa a X-a cu cinci poezii ( „descoperitor” poetul Marcel Mureşan). A colaborat timp de 4 ani cu poetul Ion Hurjui la revista Ateneu Hipocratic a UMF Iaşi şi la Cenaclul V. Voiculecu al UMF Iaşi. Are în Convorbiri Literare 1983 nr. 12, decembrie – 10 poezii. A fost redactor la Opinia Studenteasca Iași între 1983 – 1986. Publică poezie, proză, eseu și critică literară în revistele: Opinia Studenteasca, Convorbiri Literare, Dialog, Ateneu, Luceafărul, Astra, Cronica, Amfiteatru, Albatros, Zori Noi, Glasul Bucovinei, Forum Studențesc, Pagini Bucovinene, Trepte, Sinteze, Orientări.  Debut editorial: În volumul colectiv „Prier”, Editura Cartea Românească 1988  pag. 66 – 89 – poezie. Apare în prima antologie de haiku românesc, Florin Vasiliu – Umbra Libelulei, Editura Haiku, București 1993 pag. 121

Lista  volumelor publicate: Rafee, editura Timpul, Iași 2014 – poezie. În  2015,volumul apare și în limba engleză  cu titlul Raphae.

Tot în 2015 apare  și volumul de poezii Iluizia la editura Limes, Cluj Napoca, iar 2016 este tradus în engleză cu titlul Iluisia .

 

Charo Marin s-a născut în 1952 la Valencia. A fost întotdeauna însetată de perfecționare. De la absolvirea Institutului de Arte Frumoase, a continuat să își îmbogățească cunoștințele în diferite universități și școli internaționale. A învățat gravura, pictura, tehnici de sculptură și chiar Arta Florală a Ikebana.

În peste 30 de ani de carieră, a călătorit în aproape toată lumea și a primit distincții prestigioase, care au încununat o muncă în cele mai variate domenii ale artelor plastice.

 

Elena Vironica Oboroceanu (n. 15.06.1952 la Prejmer Brașov).

A absolvit Liceul de muzică și arte plastice Brașov și a urmat cursurile Facultății de  învăţământ pedagogic secția arte plastice Iași a Universității Al.I.Cuza .

A fost professor de arte vizuale la Zănești și Piatra Neamț.

 

Ana-Maria Ovadiuc  – AMO(n. 4 nov 1968 Suceava), Artist plastic UAP filiala Iași

Ana-Maria Ovadiuc cochetează cu ilustrația încă de pe băncile școlii gimnaziale, brodând ilustrație în foile jurnalului de detașamnet prin anii 1977. Copiii plictisiți de a scrie texte patriotice și lipi fotografii cu membrii de pionier,  lasă  în seama colegei lor Ana-Maria, jurnalul. Să-l mai îmbrace din când paginile cu ilustrații. De atunci a rămas dorința de a ilustra.

Urmează între anii 1984-1987 Liceul ,,Petru Rareș”, Suceava, apoi în anul 1993 termină  ingineria la Facultatea de Inginerie Electrică, specializarea Automatizări şi Calculatoare la Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava.  Pasiunea pentru pictură se concretizează prin participările la cursurile Școlii de Artă Ion Irimescu din Suceava, unde sub îndrumarea prictorului Dumitru Rusu termină școala în 2004 obținînd premiul I la Pictură.  Pasiunea pentru artă face ca împreună cu un grup de artiști să inființeze în 2005 Asociația de artă Nicolae Tonitza cunoscută sub denumirea de TAG(Tonitza Art Group) în cadrul aceleiași universități.

În 2008 obține un important premiu în pictură, în Germania la Leipzig, fiind menționată în Who is who Palm award 100 artists 2008-2009.

În perioada 2007-2009 în cadrul Universitatății ,,Ștefan cel Mare” din Suceava urmează un Masterat în Artă vizuală, design şi imagine publicitară asistate de calculator.  Tema de disertație Cuvânt- imagine – cuvânt are ca rezultat prima publicație HAMACUL – poveste scrisă și ilustrată în 2009 apărută la Editura Demiurg din Iași.

În 2012 devine absolventă a Universităţii de Arte ,,George Enescu” (Iaşi), domeniul Arte Plastice şi Decorative, specializarea pictură, clasa lect.univ.dr. Cristian Ungureanu.

În anul 2014, sub îndrumarea prof. univ. dr. Liviu Suhar, devine doctor în arte vizuale în cadrul Universității de Arte George Enescu din Iași cu o teză, care are ca domeniu de cercetare interacțiunea dintre imagine și text. Se axează mai departe pe ilustrația de carte, atât digitală dar și în tehnica tradițională, acuarelă. În 2014 devine artist plastic profesionit și membru stagiar la Filiala UAP Iasi. http://uapriasi.ro/ana-maria-ovadiuc/

Publică ediția a doua la „Hamacul” la Editura Performantica, Iaşi, 2013 folosind tehnică digitală. În 2015 urmează ilustrațiile digitale la Poezii de vacanță (autor Simona Casian).

Machetează și ilustrează digital cartea pentru copii Puck și graurul argintiu (Ed. Junimea Iași, autor Iuliana Ciofu text, Sabina Finaru prefață).

Urmează Poveste din Golful Albastru, autor Ana-Maria Ovadiuc (text şi ilustraţie digitalizată), Editura Universităţii ,,Ştefan cel Mare” Suceava, 2014 apoi, semi-eșecul cărții, în 2015 reface la sugestia Sabinei Fînau, Poveste din Golful Albastru cu ilustrațiile originale în acuarelă.

Anul 2016 este un an propice pentru artistă. Își îmbunătățește tehnica digitală. Alături de traducătorii Cătălina Iuliana Pînzariu și marocanul Adel Fartakh ilustrează cartea bilingvă româno- spaniolă Puntea de litere/Puente des letras cu poveștile Norișor și Oul șui Noe scrise de marocanul  Habib Manzini. Cartea apare la Editura AMO.

Mergând pe principiul, suma eșecurilor este cheia succesului, cu Trei Pisici și un Ghem pătrat în 2016 după doi ani de frământări între paginație, imagine și text reușește să obțină satisfacția lucrului bine făcut. Vinde tot tirajul. Cartea și ilustrațiile sunt prezentate la Iași pe simezele Galeriei de Artă UAP  Theodor Pallady precum și la Suceava la Muzeul Bucovinei. Încurajată de prieteni și mulțimea de copii, în numai 5 luni, între noiembrie 2016 și februarie 2017, machetează și ilustrează poeziile pentru copii Zum –Lulus, poezii pentru culcuș. Autor al poeziilor este mama sa Elena RĂILEANU, iar postfața la carte este scrisă de Sanda Maria Ardeleanu.  Poezii precum Amigdalită, Buburuza, Buzunarul cu ghinde, Găluștele sau Zum –Lușuș sunt echilibrate armonios de ilustrații în acurelă pe hârtie.

Cartea și expoziția Zum –Luluș cu ilustrațiile din carte cu același nume, se lansează în premieră, în cadrul festivalului Lectora  ediția a 5-a 2017 la Muzeul de Istorie Suceava în data de 27 martie 2017 orele 18. Prezentarea va fi făcută de conf. univ. de Sabina FÎNARU.

De menționat un amănunt, toate cărțile ilustrate de AMO reprezintă debut pentru toți autorii de texte. AMO căci așa se semnază, și-a dorit dintotdeuna să sprijine arta și artiștii indiferent de forma de manifestare.

Pasiunea ei de suflet rămîne Balcicul unde pictează majoritatea uleirilor și acuarelelor. Cât despre uleiuri vom afla într-o expoziție personală semnate de AMO în luna septembrie 2017.

Linkuri

http://anamariaovadiuc.com/articol%20suhar.html

https://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2016-11-21/Artista-plastica-Ana-Maria-Ovadiuc-a-lansat-cartea-pentru-copii-Trei-pisici-si-un-ghem-patrat

http://anamariaovadiuc.com/prezentare%203P1GP%20ro.html

 

 

Antonio Rizzo, Licențiat în Sociologie în 1976 la Universitatea din Urbino, specializat în semiotică și tehnica comunicării în masă și format la școala profesorilor Umberto Eco și Paolo Fabbri, Antonio Rizzo a participat, după absolvirea facultății, la numeroase seminarii de aprofundare și specializare ținute de același Umberto Eco. Printre experiențele sale se numără și predarea limbii italiene și diferite activități jurnalistice. Antonio Rizzo este pasionat de literatură italiană, de istoria arhitecturii și de istoria artei. Trăiește de 9 ani în România, e membru al Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT., cu care colaborează susținând cicluri de conferințe și scriind articole în revista „Siamo di nuovo insieme”. Împreuna cu RO.AS.IT. a publicat în 2014 primul din seria de Caiete. Cel de-al doilea, „Îmi amintesc de o zi de școală. Caietul 2. Dante: Infernul în cânturi și terține alese”, a fost publicat în 2015, cu ocazia aniversării a 750 de ani de la naşterea poetului Dante Alighieri. În 2016 a fost publicat al treilea Caiet: „Îmi amintesc de o zi de școală. Caietul 3. Poeți italieni între tradiție și inovație: de la Crepusculari la Quasimoto și Ungaretti”.

 

Elena  Răileanu  , sunt născută în anul 1946 în orașul Pașcani unde am urmat școala primară, generală și liceul, apoi am urmat cursurile postliceale ale școlii sanitare, secția farmacie. Ca asistent de farmacie am lucrat până la vârsta pensionării.

La 20 de ani m-am căsătorit și un am mai târziu am adus pe lume primul copil, iar după 19 ani, pe al doilea. Copiii noștri au crescut într-o familie unită, ocrotiți cu dragoste, în armonie și respect. Acum sunt mari, împliniți și fericiți în propriile lor familii.

Fiica noastră cea mare, Ana-Maria, ne-a dăruit o nepoată, Ilinca, astăzi și ea este absolventă de liceu și bate la porțile medicinei. Fiica noastră cea mică Ana-Luisa urmează să aducă pe lume în această vară un prunc, o fetiță, pe care o așteptăm cu nerăbdare și mari emoții.

Încă liceană fiind, am cochetat cu poezia, timid, ca orice început. Nu am renunțat la jocul rimelor niciodată.Când fiica noastră Ana-Maria și-a publicat ultima carte la sfârșitul anului 2016, la lansarea cărții de povești pentru copii,aici la muzeu,Trei pisici și-un ghem pătrat, au participat mulți copii. Fiica mea m-a îndemnat să scriu câteva poezii dedicate copiilor, promițându-mi că le va ilustra și vom scoate chiar o carte. Deși mi-a surâs idee, eram sceptică, nefiind un om de litere și totuși mi-am zis, de ce nu ? Așa a prins contur ideea cărții Zum-Lulușpoezii pentru culcuș. Am continuat să scriu versuri pentru copii, fiind în preajma copiilor, descoperind iubirea ca o artă, pe care cu pași mărunți am învățat-o, am trăit-o și care mi-a înfrumusețat și bucurat zilele luni de iarnă.

Eu nu mă consider o poetă, sunt un mic epigon, rătăcit în marea de cuvinte rimate, dar sunt o fidelă și credincioasă prietenă a copiilor o admiratoare a talentelor artistice pe care le manifestă de la 2 – 3 anișori. Unii, cum este fiica mea cea mare Ana-Maria, își cizelează talentul cu îndârjire, transformându-l în artă, încă de la grădiniță, continuând filonul artistic al familiei; unchiul meu Jean Petrovici, fiind regizor de film cu premii naționale și internaționale fost coleg și bun prieten cu d-na Ileana Bardă pictor sucevean.

Aceasta este scurta mea biografie. La 70 de ani îmi public prima carte și cine știe, poate va fi și a doua și a treia: versurile deja scrise așteaptă răspunsul creionului, al penelului culorilor și reacția publicului cu vârste între 5 și 80 de ani.

 

Angela Tomaselli, Membru al Asociaţiei Italienilor din România – RO.AS.IT., Angela Tomaselli s-a născut pe 5 noiembrie 1943 în Brezoi, Vâlcea, dintr-un tată italian născut în România şi o mamă jumătate nemţoaică, jumătate româncă. Are la activ numeroase expoziţii personale în ţară şi  în străinătate, precum și participări la expoziții de artă contemporană românească.

Premii: Premiul I pentru pictură la Expoziția Republicană a Cadrelor Didactice București; Premiul U.A.P. din Republica Moldova (la Saloanele Moldovei); Premiul Muzeului de Artă din Bacău (la Saloanele Moldovei); Diploma de Onoare cu Menţiunea specială a Juriului la Salon Internaţional d’Art Quissac Franţa; Nominalizare la Premiile Radio România Cultural pe 2006 la secţiunea artă plastică; Nominalizare la Premiile Radio România Cultural pe 2008 la secţiunea artă plastică; Acordarea titlului de „Cetaţean de Onoare” al localitaţii Brezoi, Vălcea; Diploma de Excelenţă a Ministerului Culturii a Republicii Moldova la Bienala Internaţională de Pictură Chişinău; Nominalizare la Bienala „Ion Andreescu” Buzău.