eusebiu
DSC_8262
DSC_8263
previous arrow
next arrow
eusebiu
DSC_8262
DSC_8263
previous arrow
next arrow

Amplasată în centrul satului Udeşti, judeţul Suceava, casa memorială a fost inaugurată în anul 1984, în locuinţa scriitorului Eusebiu Camilar (1910-1965). Expoziţia memorială, amenajată în cele trei încăperi ale casei părinteşti, reconstituie atmosfera de viaţă şi de activitate creatoare, prezentând publicului o bogată colecţie de mobilier, obiecte personale şi de uz gospodăresc, cărţi, documente personale, fotografii etc.

Eusebiu Camilar (1910 - 1965)

Eusebiu Camilar s-a născut la Udeşti, fiind al cincilea copil dintre cei şapte ai familiei Ioan şi Natalia (n. Motrici), ţărani foarte săraci; „Eu am apucat vremea opaiţului. Lumina în casele săracilor. Pe al nostru îl păstrase mama de la bunica; bunica – de la maică-sa. Era fundul unui ceaun de schijă, aflat de strămoşul nostru prin nişte gunoaie de la marginea târgului. Aşa s-a păstrat” (E. Camilar, Vulcan).     În 1914 tatăl său emigrează în America, de unde se întoarce la fel de sărac, după mai mulţi ani: „Tata n-a adus bani din America. Unii spuneau că tata bea prea mult. […] Mama îl sfădea câteodată: Ai pierdut opt ani de pomană. […] Pe noi ne-a crescut mama.

Şi o iubeam pe mama. Ea ne ocrotea.” (E. Camilar, Cordun).     Din 1918 până în 1923 învaţă la Şcoala poporală din satul natal, apoi trei ani la Liceul Ştefan cel Mare din Suceava, după care renunţă din cauza sărăciei; „era un elev de o rară modestie şi îl văd parcă şi acum, îmbrăcat în portul nostru de la ţară: cămaşă albă de fuior, iţari, bondiţă de miel, brâu ales cu tricolor …” (prof. Ştefan Pavelescu). În perioada 1928-1930, extrem de sărac, îşi câştigă existenţa muncind ca ajutor de funcţionar în sat, lucrător agricol sezonier, ajutor de brutar în Iaşi, spălător de rufe, uşier, băiat „de alergătură” prin Bucureşti. Debutează în „Moldova literară”, în 1929, cu poezia Cetatea mea. În anii 1931-1932 este redactor la revista „Ţara Fagilor”, scoasă de Constantin Milici la Soloneţ – Suceava, iar din 1932 până în 1933 este încorporat la Comisariatul militar Suceava, arma Infanterie, puşcaş. În 1935 se stabileşte la Iaşi, unde publică în diverse reviste şi ziare: „Chemarea”, „Iaşul”, „Voinţa”, „Cetatea Moldovei”, „Lumea”, „Avântul” ş.a.; „În multe privinţi, acest scriitor aduce aminte de Gorki; prin 1938 – când l-am cunoscut – era un vagabond aproape, în orice caz un out-law. Trăia nu se ştie din ce, citea pe Jack London (Martin Eden) şi se sufoca de admiraţie pentru Spovedania mea” (Al. Piru). În 1937 debutează editorial cu placheta de versuri Chemarea cumpenelor.

Se căsătoreşte în 1938 cu poeta, prozatoarea şi publicista Magda Isanos (1916-1944), trăind foarte modest, în lipsuri materiale, iar în 1941 i se naşte unicul copil, Elisabeta (Zuţa), viitoarea poetă, prozatoare şi traducătoare Elisabeta Isanos. Publică primul său roman în 1942, considerat capodoperă, Cordun. În 1944, soţia scriitorului, Magda Isanos, se stinge din viaţă, la numai 28 de ani. A fost membru al Uniunii Scriitorilor (1954) şi membru corespondent al Academiei Române (1955), a publicat poezie şi proză, reportaje, fragmente de roman şi pagini de dramaturgie în versuri, evocări istorice şi literare, însemnări de călătorie şi jurnal etc., a repovestit celebrele 1001 nopţi în patru volume, a tradus din literatura rusă, chineză, persană, sanscrită, a călătorit peste hotare, devenind o personalitate literară oficială, fiind inclus în manuale. S-a stins din viaţă la vârsta de 55 de ani, după o boală necruţătoare, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti.

Opera literară: Chemarea cumpenelor (1937), Cordun (1942), Prăpădul Solobodei (1943), Avizuha (1945), Răfuiala (1945), Focurile, în colaborare cu Magda Isanos (1945), Turmele (1946), Cartea de cântece (1946), Valea hoţilor (1948), Negura, I-II (1949-1950), Temelia (1951), Prin Ţara de Sus (1954), Livezile tinere (1954), Poarta furtunilor (1955), Împărăţia soarelui (1955), Inimi fierbinţi (1956), Valea Albă (1957), Cartea poreclelor (1957), Cărţile săgetătorului (1957), Cel din urmă apostol (1957), Nopţi udeştene (1960), Pământul zimbrului (1962), Poezii (1964); Vrancea (1964), Povestiri eroice (1965) ş.a. Ediţii postume: Viforul (1966), Farmecul depărtărilor (1966), Clopote în amurg (1969), Turmele. Cordun. Avizuha. Valea hoţilor (1971), Satul uitat (1974), Călăreţul orb (1975), Cartea de piatră (1981), Stejarul din Borzeşti. Povestiri eroice (2006) ş.a. (dr. Aura Brădăţan)

REGULI ACCES MUZEU:

Având în vedere prevederile HG 34/6.01.2022, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 8 ianuarie 2022, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Anexa 2, art. 4, alin. 1 și Anexa 3, art. 6, începând cu data de 8.01.2022, NU MAI ESTE NECESARĂ PREZENTAREA DOVEZII VACCINĂRII ÎMPOTRIVA VIRUSULUI SARS-COV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, prezentarea rezultatului negativ al unui test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv dovada că vizitatorul se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

MĂSURI CARE PRIVESC ACCESUL ŞI CONTACTUL CU PUBLICUL VIZITATOR:
a) Accesul în muzeu sau în galeria de artă se face cu respectarea de către participanţi a distanţării de minimum 2 m, cu respectarea marcajelor;
b) Accesul publicului vizitator va fi limitat, astfel încât să fie asigurată o distanţă de minimum 2 m între oricare două persoane, dar fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului;
c) Se vor respecta fluxurile de vizitare unidirecţionale pentru facilitarea menţinerii distanţei fizice;
d) Accesul publicului va fi permis numai în condiţiile purtării măştii (medicală/nonmedicală) pe toată durata vizitei în muzeu. Pentru a oferi o protecţie eficace, masca trebuie să acopere gura şi nasul;
e) Vizitatorii îşi vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool avizat de Ministerul Sănătăţii care va fi pus la dispoziţie la intrarea în muzeu sau în galeria de artă;
f) Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălţăminte aflate la intrarea în muzeu sau în galeria de artă;
g) La intrarea în muzeu sau în galeria de artă se va efectua un triaj observaţional şi nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree);
h) Este obligatorie termometrizarea noncontact a vizitatorilor. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în muzeu sau în galeria de artă;

Stai în legătură cu noi

Close Search Window
Program de vizitare