Data publicării: 6 octombrie 2026

Metalurgie, comunități și practici rituale

cca. 3500 a.Chr.   ━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━   ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI

SCHIMBAREA UNEI LUMI

După Complexul Cultural Precucuteni-Ariușd-Cucuteni-Trypillia, ca urmare a unor schimbări datorate sosirii indo-europenilor, viața cotidiană și credințele oamenilor se transformă, iar noi materiale și tehnologii schimbă modul în care aceștia trăiesc.

EPOCA BRONZULUI

Epoca bronzului (cca. 3500-sec. XII a.Chr.) reprezintă una dintre cele mai fascinante epoci ale istoriei evoluției societății omenești. Spre deosebire de perioada istorică anterioară, eneolitică, în această perioadă au loc numeroase și importante transformări în viața spirituală, în ceea ce privește organizarea și ierarhizarea socială; apar tumulii și diverse construcții megalitice; se constată o evoluție și diversificare a armelor, uneltelor și podoabelor, care, la începutul epocii bronzului sunt realizate din cupru sau din aliajul cupru-arsen; treptat, o dată cu descoperirea aliajului dintre cupru și staniu, numit bronz, toate aceste tipuri de obiecte vor fi realizate din acest material.

În această sală sunt prezentate, în partea stângă, mai multe vitrine în care sunt expuse cronologic piese arheologice aparținând unora dintre civilizațiile epocii bronzului din zona noastră: Cultura Amforelor Sferice, Cultura Komariv, Cultura Noua; o vitrină conține câteva dintre cele mai importante piese de cupru, bronz și fier, descoperite pe teritoriul județului Suceava.

CULTURA AMFORELOR SFERICE

Cultura Amforelor Sferice, datată la începutul epocii bronzului (cca. 3000-2700/2500 a.Chr.) reprezintă o populație alogenă, cu origini central-europene, se caracterizează prin inhumarea defuncților în cutii realizate din lespezi mari de piatră, numite ciste. Ceramica acestei populații este frumos decorată cu diverse tipuri de incizii, reprezentând ghirlande, decor cu șnurul, „solzi de pește”. În prima vitrină pot fi urmărite câteva dintre descoperirile aparținând culturii Amforelor Sferice de la Basarabi, Suceava – Spitalul Nou și Șcheia (jud. Suceava).

CULTURA KOMARIV

Cultura Komariv, specifică bronzului mijlociu (cca. 1900/1800-1600/1500 a.Chr.), este foarte bine cunoscută prin intermediul recentelor săpături arheologice din necropola tumulară de la Adâncata – Imaș (jud. Suceava). Date privind vestigiile arheologice descoperite în această necropolă sunt prezentate în cea de a doua vitrină: aspecte din timpul săpăturilor arheologice, piese de inventar din tumulii de la Adâncata. Acestor vestigii li se adaugă și obiectele descoperite recent, în anul 2012, în tumulul nr. 3 din necropola de la Horodnic de Jos – Vârfu Colnicului (jud. Suceava).

CULTURA NOUA

Cea de a treia vitrină prezintă cultura Noua (sec. XVII/XVI-XII a.Chr.), care continuă din punct de vedere cronologic după cultura Komariv. Pot fi observate recipiente ceramice specifice acestei civilizații: cești cu torți supraînălțate și vase-sac, de mari dimensiuni, un frumos sceptru de formă conică, descoperit pe teritoriul municipiului Suceava și un alt sceptru, de formă bitronconică, descoperit la Mihoveni (jud. Suceava). Mai pot fi admirate un frumos harpon, utilizat la pescuitul peștilor de talie mare, precum și o piesă de harnașament numită psalie, realizată din corn. În ceea ce privește metalurgia bronzului, sunt expuse piese din tezaurul descoperit la Suceava – Curtea Domnească, constând dintr-un vas de lut, care conținea 37 de obiecte de podoabă de os, chihlimbar și bronz. Dintre acestea se disting brățările, verigile și pandantivele cruciforme de bronz. De asemenea, mai este expusă o piesă caracteristică culturii Noua, și anume un frumos celt de bronz, cu două urechiușe prin care erau trase fibrele vegetale care asigurau prinderea de coada de lemn.

METALURGIA CUPRULUI ȘI BRONZULUI

Ultima vitrină prezintă cele mai importante descoperiri legate de metalurgia cuprului și bronzului din muzeu. Piesele datează din epoca bronzului și de la începutul epocii fierului. Alături de aceste obiecte rar întâlnite în spațiul nord-est carpatic se pot urmări alte categorii de piese: seceri, vârfuri de lance, topoare de luptă cu disc și spin și celturi, toate realizate din bronz. O piesă deosebit de interesantă este tiparul de piatră descoperit în cadrul așezării fortificate de tip Gáva-Holihrady de la Siret – Dealul Ruina, în care s-au turnat celturi fără toartă, de mici dimensiuni.

VIAȚA SPIRITUALĂ ȘI PRACTICILE RITUALE

Viața spirituală a comunităților umane ale epocii bronzului și din Hallstattul Timpuriu este reflectată prin intermediul comportamentelor funerare și depunerilor rituale de obiecte de bronz.

TUMULUL

(1)  Astfel, în primul modul se poate observa modalitatea de construcție a unui monument funerar specific epocii bronzului: tumulul. Ca exemplu a fost ales tumulul nr. 2 din necropola Komariv de la Adâncata – Imaș, jud. Suceava, care a avut cca. 21 m diametru și 2 m înălțime. Pe panouri sunt expuse texte din poemele homerice, Iliada și Odiseea, în care se regăsesc informații legate de construcția și importanța socială, simbolică, a tumulilor. De asemenea, se pot urmări diverse aspecte din timpul cercetărilor arheologice din necropola de la Adâncata – Imaș.

DEPUNEREA RITUALĂ

(2)  Depunerea rituală a unor obiecte de bronz în pământ, constituie o ofrandă adusă unor zeități care făceau parte din panteonul religios al epocii. Ca exemplu a fost aleasă descoperirea de la Prisăcăreni (Bucovina), una dintre cele mai semnificative depuneri votive de bronzuri din spațiul nord-est carpatic. În anul 1885 a fost descoperit un cazan de bronz, în mijlocul căruia era așezat un vas de lut plin cu cenușă; în jurul acestuia au fost descoperite 12 celturi (toporașe de bronz), depuse în formă de cerc, între marginea vasului de lut și marginea cazanului de bronz. Acest tip de depunere de piese de bronz în pământ constituia o practică obișnuită în acele timpuri, când diverselor zeități componente ale panteonului religios al lumii proto-tracice și tracice li se aduceau diverse tipuri de ofrande.

━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━

MUZEUL DE ISTORIE SUCEAVA

MUZEUL NAȚIONAL AL BUCOVINEI

Close Search Window
↑
Program de vizitare
Muzeul Național al Bucovinei
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.