Sala 16-DOCUMENTE ȘI CARTE DE PATRIMONIU

Data publicării: 6 octombrie 2026

Cuvânt, autoritate și memorie

SEC. XV ━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━ SEC. XVIII

CUVÂNTUL SCRIS

Cuvântul, cea mai subtilă și mai puternică armă a omului medieval, a lăsat în Moldova urme de o valoare excepțională. Prin manuscrise, cărți tipărite și documente oficiale, el a devenit instrument de creație artistică, de organizare a societății și de afirmare a autorității statale. Așternut pe pergament sau pe hârtie fină, adesea decorată cu filigrane, actul scris se transforma într-un obiect de patrimoniu, menit să dureze dincolo de generații.

CANCELARIA DOMNEASCĂ

Muzeul de Istorie din Suceava deține astăzi o valoroasă colecție de documente medievale voievodale. Documentele pe pergament, adevărate tezaure istorice și artistice, au fost redactate în mare parte în cancelaria domnească de la Suceava, în secolele XV–XVI, iar în epocile următoare la Iași. Ele recompun fragmente esențiale din viața Moldovei medievale: relațiile dintre comunități, conviețuirea etnică și confesională, structura socială și mecanismele care asigurau coeziunea societății, de la curtea domnească până în cel mai îndepărtat sat.

ACTE, DANII ȘI MOȘII

Actele expuse se referă la sate și moșii din vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților, întărite sau dăruite de voievozi, la danii domnești constând în sare, vin, ceară, procente din veniturile vămilor, morilor sau bălților de pește și, în unele cazuri, sume de bani. O realitate specifică spațiului medieval românesc este reflectată și prin documentele care atestă statutul de robi al țiganilor și tătarilor, donați individual, în familii sau în grupuri mai mari, mai ales către mănăstiri, unde reprezentau o importantă forță de muncă.

HRISOVUL DIN 1424

Dincolo de valoarea lor juridică, aceste documente oferă informații unice despre onomastica vremii, toponimia locală, relațiile de rudenie, recompensarea unei slujbe credincioase sau confiscarea averii în caz de trădare, componența Sfatului domnesc ori prezența moștenitorilor tronului ca martori. Cel mai vechi document din expoziție este un hrisov emis de Alexandru cel Bun la 16 februarie 1424, la Suceava, prin care domnul Moldovei dăruia preotului Iuga satul Buciumeni, situat lângă Baia, prima capitală a statului moldovean.

DOCUMENTELE LUI ȘTEFAN CEL MARE

Un loc aparte îl ocupă documentele emise în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, considerate cele mai valoroase piese ale colecției. Între anii 1464 și 1502, cu o singură excepție, acestea au fost redactate la Suceava. Dintre ele se remarcă actul de danie din 25 aprilie 1472 pentru mănăstirea Putna, un document rar prin modul de autentificare: alături de pecetea domnească din ceară roșie, prinsă cu șnur de mătase roșie, apar pecețile unor mari boieri, atârnate cu șnururi albastre. Această cosigilare reflectă raporturile de putere din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare și rolul boierimii în consolidarea autorității domnești.

MIRON BARNOVSCHI – 1627

De o valoare istorică și artistică excepțională este și documentul emis de Miron Barnovschi la 9 decembrie 1627, la Iași, prin care domnul își închina ctitoria, mănăstirea Barnovschi, Patriarhiei Ierusalimului. Miniaturile realizate manual, cu aur și culori naturale, îmbină elemente baroce cu simboluri ale naturii, cerului și astrologiei. Portretul votiv al domnului, inclus în acest document, este unic în patrimoniul medieval moldovenesc.

DIMITRIE CANTEMIR – 1710

Colecția muzeului include și un document emis de Dimitrie Cantemir, domn și cărturar de renume european. Redactat la Iași, la 26 decembrie 1710, acesta reconfirmă scutiri de dări pentru satul Toporăuți, din ținutul Cernăuților. Sub text se păstrează semnătura olografă a lui Cantemir, înnobilată cu praf de aur, expresie a rafinamentului cultural al epocii.

HÂRTIA ȘI FILIGRANELE

Alături de pergamente, muzeul deține un important fond de documente pe hârtie cu filigran, importată din Italia, Germania, Polonia sau Imperiul Otoman. Analiza filigranelor – arbalete, dragoni, pălării, cai, călăreți sau inorogi – permite identificarea centrelor de producție și oferă indicii prețioase despre circulația materialelor și a ideilor. Unele documente consemnează și semnele de hotar, marcate adesea prin copaci însemnați cu stema Moldovei, capul de bour, cea mai veche mențiune de acest tip datând din anul 1491.

CARTEA VECHE

Fondul de carte veche, alcătuit din manuscrise și tipărituri, completează imaginea vieții intelectuale moldovenești. Cărțile reflectă preocupări diverse – religioase, istorice, juridice și educaționale – și provin atât din tipografii locale, cât și din marile centre europene. Un loc deosebit îl ocupă prima ediție tipărită a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, apărută la Leipzig în 1771, prima monografie a Moldovei realizată de un autor român. Prin această lucrare, cultura românească pășește simbolic din tradiția medievală spre spiritul modern al Europei.

━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━

MUZEUL DE ISTORIE SUCEAVA

MUZEUL NAȚIONAL AL BUCOVINEI

Muzeul Național al Bucovinei

Interes public

Link-uri utile

Meniu rapid