Sala 20-BUCOVINA ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI CULTURĂ

Data publicării: 6 octombrie 2026

Școală, universitate și viață culturală

1860 ━━━━━━━━━━━━━━━ 1875 ━━━━━━━━━━━━━━━ 1900

GIMNAZIUL SUPERIOR GRECO-ORIENTAL DIN SUCEAVA

Înființat la data de 4 septembrie 1860, ca urmare a eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română, Gimnaziul Superior greco-oriental din Suceava (actualul Colegiu Național „Ștefan cel Mare”) a contribuit de-a lungul timpului la educarea și formarea unor personalități de marcă. În primul an școlar (1860 – 1861) au funcționat două clase. Primul director al școlii a fost profesor dr. Iosef Marek, transferat de la liceul din Brünn; acesta, împreună cu dr. Blasius Knauer din Stiria și Iosef Rohrmoser din Salzburg, împărțea predarea limbii latine, limbii germane, istoriei, geografiei, istoriei naturale și matematicii; catihet, profesor de religie și limba română a fost preotul Constantin Morariu-Andrievici, primul profesor al școlii care a avut menirea și chemarea de a instrui elevii în limba română. Planul de învățământ, în vigoare în imperiu din 1856, și unitar pe tot întinsul său, prevedea un număr săptămânal de 24 ore la clasele I-a și a II-a; alături de studiul limbilor clasice (latina și greaca), se mai predau: matematica, limba română. Din 1862, ciclul inferior era completat prin înființarea claselor a III-a și a IV-a, corpul profesoral fiind completat cu Ferdinand Gaspary și Franz Novotny, de la liceul din Praga.

DEZVOLTAREA GIMNAZIULUI

Deschiderea cursurilor clasei a V-a în 1863, aducea venirea unui nou profesor, în persoana reputatului filolog Johann Kriz, care până atunci a activat la liceul din Pressburg; apreciat ca profesor de limbi clasice, acesta va crea preocuparea spre acest domeniu, abordat cu talent de viitorii profesori Ștefan Dracinschi, Ironim Muntean și Lazăr Vicol. În același an 1863, sporește numărul profesorilor români prin Ștefan Nosievici, Ioan Beldian și Dimitrie Isopescul. Nosievici, primul profesor laic român, a extins predarea muzicii ca disciplină (avându-i elevi, printre alții, pe Simion Florea Marian și Ciprian Porumbescu) și a folosit în predarea matematicii și a fizico-chimiei, alături de germană, și limba română. În 1866, liceul va căpăta structura completă cu cele opt clase, dând prima promoție de absolvenți (9 elevi). Calitatea profesorilor suceveni a condus la promovarea unora în ierarhia administrativă ca o recunoaștere a meritelor personale: prof. Dr. Iosef Marek va deveni inspector general al Bucovinei, Constantin Morariu Andrievici va fi numit profesor la Institutul teologic din Cernăuți, iar Dimitrie Isopescul va fi director al Școlii Normale din Cernăuți și inspector școlar.

PROFESORI ROMÂNI

Ideea de a oferi copiilor români profesori de aceeași etnie s-a regăsit în înlocuirea, în 1875, a trei suplinitori germani cu cei de a căror nume se va lega efectiv prestigiul școlii sucevene: Ștefan Dracinschi, Vasile Bumbac, Ștefan Ștefureac, urmați în 1879 de Gherasim Buliga.

PREDAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Din anul școlar 1881 – 1882 se înființează clase paralele cu predare în limba română. La aceste clase, examenul de admitere se va da din limba română, calcul matematic și, uneori, religie. Șase obiecte (limba română, limba latină, religie, matematică, geografie, istorie naturală) urmau a se preda în limba română. Odată cu anul școlar 1884 – 1885, predarea în limba română se va extinde la tot cursul inferior, adoptarea sa în cel superior continuând abia din 1900.

UNIVERSITATEA DIN CERNĂUȚI

Universitatea din Cernăuți a fost inființată în data de 4 octombrie 1875, prin decret împărătesc, de către Franz Josef, împaratul Austro-Ungariei, fiind zidită pe locul vechiului Seminar Teologic Liceal Ortodox. Inaugurarea festivă a avut loc în 4 octombrie 1875, chiar de ziua de naștere a împăratului Franz Josef I, universitatea purtând numele „Alma – Mater Francisco-Josephina”. Primul rector al Universității din Cernăuți a fost reputatul om de știință Konstantin Tomashchuk. Inițial, principala limbă de predare era germana, cu departamente separate pentru limba și literatura română și ucraineană, ea având menirea de a fi o instituție promotoare a limbii și culturii germane la granițele răsăritene ale imperiului austro-ungar. În perioada dominației austriece universitatea avea 3 facultăți: teologie ortodoxă, drept și filosofie. Cu o catedră de limba română și una de limba ruteană (ucraineană), cu singura facultate de teologie ortodoxă din Europa Centrală, universitatea a pregătit un număr extrem de mare de clerici culți care au ocupat ulterior cele mai înalte demnități nu numai în Austro-Ungaria, ci și în România, Serbia, Bulgaria, Macedonia etc. În această perioadă, corpul studențesc se compunea din circa 20-25% români și ucraineni, majoritatea studenților fiind evrei sau germani. Cu toate acestea, universitatea cernăuțeană și-a depășit cu mult obiectivul primar, formând elite intelectuale nu doar pentru germani, ci și pentru românii, evreii, ucrainenii sau polonezii bucovineni.

SOCIETĂȚI STUDENȚEȘTI ȘI CULTURALE

Odată cu înființarea universității, au început să se constituie și primele societăți studențești (românești, germane, poloneze, rutene, evreiești, armenești) prin care Cernăuțiul s-a transformat treptat într-un centru al vieții și tradițiilor studențești multinaționale, un „Heildelberg al Estului”. Alături de acestea, în Bucovina au funcționat numeroase societăți culturale aparținând principalelor etnii – românești, germane, evreiești, maghiare, poloneze, rutene, armene.

PERSONALITĂȚI ALE BUCOVINEI

În Bucovina s-au născut, au învățat sau au profesat o serie de personalități marcante ale culturii europene, între care: Aron Pumnul, filolog și pedagog; Mihai Eminescu, poetul național al României; Raimund Friedrich Kaindl, istoric și folclorist; Eugen Kozak, istoric, rector al Universității din Cernăuți; Ion Nistor, istoric și om politic, rector al Universității din Cernăuți; Eudoxiu Hurmuzachi, jurist, istoric, activist revoluționar și al mișcării de emancipare a românilor din Bucovina; Ion G. Sbiera, folclorist și istoric literar român, membru fondator al Academiei Române; Vladimir de Repta, prelat și teolog ortodox, mitropolit al Bucovinei, profesor și rector al Universității din Cernăuți, președinte al Senatului României; Edward Bibring, medic și psihanalist, colaborator al lui Freud; Charles K. Bliss, inginer chimist și semiotician, inventator al limbii simbolice universale Bliss; Radu Grigorovici, fizician; Olga Kobyleanska, scriitoare; Osyp Yuriy Fedkovych, scriitor; Paul Celan, poet; Rose Ausländer, poetă; Ciprian Porumbescu, compozitor; Tudor Flondor, compozitor; Eusebius Mandyczewski, muzicolog și pedagog; Carol Miculi, pianist și compozitor, elev al lui Frédéric Chopin; Ludwig Rottenberg, dirijor și compozitor; Joseph Schmidt, tenor; Isidor Vorobchievici, compozitor, muzicolog și preot; Jan Mikulicz-Radecki, chirurg, unul din pionierii gastroscopiei și din părinții chirurgiei moderne; Michail Prodan, silvicultor, fondatorul biometriei silvice în spațiul vorbitor de germană; Frederic Zelnik, regizor și producător filme mute; Ivan Franko, scriitor etc.

━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━

MUZEUL DE ISTORIE SUCEAVA

MUZEUL NAȚIONAL AL BUCOVINEI

Muzeul Național al Bucovinei

Interes public

Link-uri utile

Meniu rapid