Sala 11-CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN MOLDOVA MEDIEVALĂ

Sala 11-CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN MOLDOVA MEDIEVALĂ

Data publicării: 6 octombrie 2026

Monedă, comerț și putere economică

PETRU I MUȘATIN   ━━━━━━━   1408   ━━━━━━━   ȘTEFAN CEL MARE

MONEDA ȘI SCHIMBURILE COMERCIALE

Circulația monetară din Moldova medievală oferă o imagine complexă asupra legăturilor economice, politice și comerciale ale statului moldovean. Alături de moneda proprie, apărută către sfârșitul secolului al XIV-lea, în spațiul dintre Carpați, Nistru și Marea Neagră circulau numeroase monede străine, provenite din regatele vecine – Ungaria și Polonia –, dar și din Boemia, coloniile genoveze de la Marea Neagră sau din Imperiul Otoman.

GROȘII DE PRAGA

Un exemplu elocvent îl reprezintă groșii de Praga, monede emise pe teritoriul actualei Cehii, descoperiți atât în mormintele primilor domnitori moldoveni de la Rădăuți, în necropola voievodală a Bisericii Sfântul Nicolae, cât și în impresionantul tezaur monetar de pe platoul din fața Cetății de Scaun. Acestui tezaur i se adaugă numeroase alte descoperiri monetare realizate în urma săpăturilor arheologice din Suceava și din întreg județul.

TEZAURUL DE LA HAGIGADAR

O descoperire cu totul specială provine de la mănăstirea armenească Hagigadar – Adormirea Maicii Domnului, unde a fost identificat un tezaur cu rol ritual, alcătuit din șapte monede emise în timpul domniei lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare.

MONEDA DOMNILOR MOLDOVEI

Muzeul Național al Bucovinei deține astăzi o serie aproape completă de monede aparținând domnilor Moldovei. Cele mai multe provin din descoperiri realizate la Suceava, dar și din vechile centre urbane Baia și Siret. Prima emisiune monetară locală datează din timpul domniei lui Petru I Mușatinul și este strâns legată de inaugurarea drumului comercial moldovenesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea. Sistemul monetar instituit de acesta va rămâne în vigoare aproape un secol, fiind reformat de Petru Aron și perfecționat de Ștefan cel Mare.

ȘTEFAN CEL MARE ȘI EMISIUNILE MONETARE

Monedele emise în timpul lui Ștefan cel Mare se remarcă prin dimensiuni mai mici, dar printr-o calitate superioară a argintului și o execuție elegantă. După moartea domnitorului, se revine treptat la tiparul mai vechi, iar calitatea scade, fenomen accentuat în timpul domniei lui Bogdan al III-lea și al lui Ștefăniță, când apar monede argintate, realizate rudimentar, și pentru prima dată legenda în limba slavonă. În paralel cu moneda domnească, în Moldova circulau și monede străine, aduse de negustorii din Ungaria, Polonia, Boemia sau coloniile genoveze de la Marea Neagră. Acestea completau emisiunile interne și facilitau schimburile comerciale cu țările vecine.

PRIVILEGIUL COMERCIAL DIN 1408

Un document esențial pentru înțelegerea politicii economice a statului moldovean este privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, în anul 1408. Textul documentului, reprodus integral, oferă informații detaliate despre regimul vamal, punctele de vamă și orașele aflate pe traseul drumului comercial moldovenesc – de la Cernăuți și Siret, la Suceava, Iași, Tighina și Cetatea Albă –, precum și despre mărfurile tranzitate și taxele percepute.

━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━

MUZEUL DE ISTORIE SUCEAVA

MUZEUL NAȚIONAL AL BUCOVINEI

Close Search Window
↑
Program de vizitare
Muzeul Național al Bucovinei
Muzeul National al Bucovinei  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.