Sala 15-MOLDOVA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT

Sala 15-MOLDOVA ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT

Data publicării: 6 octombrie 2026

Schimburi, influențe și sinteze culturale

SEC. XV   ━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━   SEC. XVI

LA INTERSECȚIA A DOUĂ LUMI

Una dintre trăsăturile definitorii ale civilizației medievale românești este capacitatea de a integra influențe atât occidentale, cât și orientale. Poziția Moldovei, la intersecția principalelor drumuri comerciale, a facilitat contactele cu diverse culturi din Europa și Orient.

SUCEAVA ȘI MARILE DRUMURI COMERCIALE

Pe piața suceveană ajungeau piese de argintărie realizate de meșteri transilvăneni, aur și argint  provenit din minele Regatului Ungariei și țesături venețiene de mare preț, dar și vase fine din centrele ceramice ale Asiei Mici, precum Milet și Iznik, sau mirodenii aduse din Orientul îndepărtat. Prezența acestor mărfuri este documentată încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, prin privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lioveni, care confirmă integrarea Moldovei în circuitul economic european.

INFLUENȚE ORIENTALE ȘI OCCIDENTALE

Dacă în secolul al XV-lea influențele orientale sunt mai restrânse, ele devin tot mai pregnante în secolele următoare, odată cu expansiunea Imperiului Otoman. În secolul al XVI-lea, în vremea lui Soliman Magnificul, contactele cu lumea otomană se intensifică, iar boierimea moldovenească începe să adopte elemente de modă, gusturi și obiceiuri orientale, precum consumul cafelei sau fumatul. În paralel, influențele occidentale continuă să fie vizibile în arhitectură și decor, prin elemente gotice și, mai târziu, renascentiste, integrate armonios în spațiul moldovenesc.

DEPOZITUL DE PE STRADA DRAGOȘ VODĂ

Un exemplu elocvent al acestei sinteze culturale este unul dintre cele mai valoroase depozite medievale descoperite la est de Carpați. În anul 1985, cu ocazia lucrărilor de fundație ale unei locuințe de pe strada Dragoș Vodă din Suceava, arheologii au descoperit un ansamblu alcătuit din peste 150 de vase și unelte. Modul de depunere – vasele stivuite cu gura în jos, obiectele metalice separate – precum și varietatea pieselor au permis atribuirea acestui depozit unui negustor armean, susținută și de localizarea descoperirii în zona fostului cartier armenesc, atestat documentar în Suceava încă din ultimele decenii ale secolului al XV-lea.

CERAMICA DE TIP MILETUS

Depozitul cuprinde vase de uz comun, nesmălțuite, databile spre sfârșitul domniei lui Alexandru cel Bun, dar și piese smălțuite și decorate, de tip Miletus, realizate în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Alături de acestea au fost descoperite obiecte din metal – un cazan, lacăte, cuie, veselă și cuțitoaie – care ilustrează activitatea comercială intensă desfășurată în capitala Moldovei. Cele mai valoroase piese sunt vasele de tip Miletus, considerate variante timpurii ale ceramicii de Iznik, descoperite întregi sau reconstituite din fragmente.

UN SPAȚIU AL SCHIMBULUI

Un incendiu puternic, care a pus capăt utilizării acestui depozit, este pus în legătură cu atacurile otomane din anii 1476 sau 1485. Descoperirea este datată în a doua jumătate a secolului al XV-lea și ilustrează perfect poziția Moldovei medievale la granița dintre Orient și Occident, un spațiu al schimbului, al sintezei și al adaptării culturale.

━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━━

MUZEUL DE ISTORIE SUCEAVA

MUZEUL NAȚIONAL AL BUCOVINEI

Close Search Window
↑
Program de vizitare
Muzeul Național al Bucovinei
Muzeul National al Bucovinei  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.